JW subtitle extractor

Era luna tișri, o lună plină de sărbători.
Tocmai terminaserăm de construit zidul orașului sfânt.
Acum era timpul să zidim credința poporului lui Iehova.
Mulți nu cunoșteau Legea lui Dumnezeu.
Cel mai potrivit să ne ajute era Ezra, care se întorsese în Ierusalim înaintea mea.
. . . hotărârile judecătorești ale lui Iehova.
El și alți leviți au citit cu voce tare din Legea lui Moise.
Mai mult, au explicat-o și i-au dat sensul.
Am înțeles cu toții cât de mult îl dezamăgiserăm pe Iehova
lucrând în sabat, oferind jertfe cu defect
și divorțând de soțiile noastre pentru a ne căsători cu femei străine.
Ne-am întristat foarte mult, însă acum înțelegeam cum să ne închinăm în mod corect lui Iehova.
Nu vă mâhniți, nu plângeți!
Acum știți ce nu-i place lui Dumnezeu și puteți îndrepta lucrurile.
Duceți-vă și mâncați mâncăruri alese, beți băuturi dulci, trimiteți mâncare celor care n-au și nu vă întristați,
căci bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!
Apoi, am ținut Sărbătoarea Colibelor, potrivit îndrumărilor lui Iehova.
Ne-am bucurat foarte mult în acele zile și i-am mulțumit lui Iehova pentru binecuvântarea sa.
Iar în a 24-a zi, ne-am adunat și am citit din Lege,
ne-am mărturisit păcatele
și am plâns pentru nelegiuirea noastră.
Apoi, am făcut o promisiune solemnă-n scris.
Am jurat să respectăm Legea lui Iehova.
Amin!
Amin!
Dar unii și-au uitat repede promisiunea.
Pelet!
Raham,
uite plata pentru chirie.
Coșu-i prea greu, pune-le într-un sac.
Ai auzit ce vrea acum Neemia?
Ce? Să repopuleze Ierusalimul?
Vrea să oblige una din zece familii să se mute-n oraș, prin tragere la sorți.
Da, am auzit.
Și eu am fost ales.
De ce tocmai eu?
Are idee cum m-afectează asta?
Aa!
Și când te muți?
Poftim? Nu plec nicăieri!
Am dreptul să stau unde vreau, și tu la fel.
Eu n-am fost ales.
Nu încă. Când o să fii ales, vreau să mă susții și să rămâi aici.
Raham,
Neemia a venit aici la porunca regelui.
– Neemia e guvernator.
– Guvernatorii vin și pleacă!
Neemia o să se întoarcă în Persia și totul va reveni la normal.
Chiar dacă Neemia pleacă, Iehova vede ce facem.
El vrea să locuim în oraș.
Tu nu crezi asta?
Deci îl susții pe Neemia?!
După tot ce-am făcut pentru tine?!
Raham,
chiria!
Ce s-a întâmplat?
Raham nu vrea să se mute-n Ierusalim
și vrea să-l susținem.
Tu ce-ai spus?
I-am spus că asta-i voința lui Iehova.
Dacă Raham ar asculta de-ndrumarea lui Iehova, ar fi atât de bucuros!
Deci ne mutăm dacă ni se cere?
Da.
Vreau să fiu ca Neemia, nu ca Raham.
– Ești de-acord?
– Da.
Și eu.
La inaugurarea zidurilor, am umplut Ierusalimul cu cântări de laudă și de mulțumire la adresa Dumnezeului nostru.
Bucuria noastră s-a auzit până departe.
După ce m-am întors în Persia, m-am gândit deseori la acea zi.
Dar dacă știam ce urma să se întâmple, n-aș mai fi plecat.
Iehova a ales un bărbat care să consemneze cele întâmplate în Ierusalim cât timp am fost plecat.
Numele lui era Maleahi.
Tobia, deși nu era evreu, a găsit până la urmă o modalitate să-și facă loc în templu.
S-a folosit de relațiile de familie ca să profite de pe urma poporului.
Ce te aduce pe aici? N-ai mai venit de mult.
Voiam doar să te văd. Aa, și să-ți aduc o mică atenție.
Oo! Tobia, mulțumesc, nu trebuia.
Ee, e o nimica toată.
Ăăă, pot să fac ceva pentru tine?
Dacă tot întrebi, ăă, ai putea face ceva.
– Cu ce pot să te ajut?
– Păi, că tot suntem rude . . .
Îhî.
Mă gândeam că, atunci când vin rudele noastre din Samaria, ar fi foarte frumos s-avem unde să mâncăm.
– Hmm.
– Chiar aici, în templu, mă gândeam.
În fond, și ele se-nchină lui Iehova deseori,
mă rog, uneori.
Aici, în templu?
Nu pot face asta.
Adică toate-ncăperile-s ocupate!
Toate?
– Astea nu-s de depozitare?
– Aici sunt contribuții pentru leviți.
Și nu poți să golești una?
Doar una, nu-mi trebuie mai multe.
Dar ce va spune Neemia?
Ce importanță are?
Neemia e tocmai în Susa.
Dar dacă află?
De la cine să afle?
– Îi spui tu?
– Nu, nu!
Atunci de ce-ți faci griji?
Marele preot iar joacă cum îi cântă Tobia.
Unde să pun astea?
Uite aici. Cu grijă!
Gata.
Uitați cine vine.
Puteți să vă mișcați mai repede?
Haideți!
După ce pleacă ei, să puneți masa aici și scaunele lângă perete.
Tobia, spune-mi, te rog, unde să punem acum contribuțiile?
Unde vreți. Nu-i treaba mea.
Puteți să vă dați la o parte? Hai, mai repede!
Deci aduceți lucrurile aici și puneți masa și scaunele unde v-am spus.
Cum a putut Eliașib să fac-așa ceva?
Cum să-i dea lui Tobia un loc aici, după tot ce a făcut Neemia ca templul să rămână sfânt?
Oricum, puțini mai dau zeciuială.
Dacă vrem să nu murim de foame, trebuie s-avem ogoarele și turmele noastre.
Degeaba îi slujim lui Dumnezeu.
Fraților!
Nu vă pierdeți bucuria din cauza lor.
Ușor de zis!
Ce folos că-i slujim lui Iehova?
Nu spun scrierile sfinte: „Îngrijește-te de turma ta”?
Mai spun și că „omul fidel va primi multe binecuvântări”.
Trebuie să-l așteptăm pe Iehova.
La momentul potrivit, el va-ndrepta lucrurile.
Maleahi a văzut cât de mult se îndepărtase poporul de Iehova.
Leviții, altădată susținători fideli ai normelor divine, acum se îndoiau de valoarea serviciului lor.
Tinere!
Am oi la ofertă!
O jertfă mai mare înseamnă o binecuvântare mai mare.
Unde mai pui că faci și impresie bună!
Mulțumesc. Am deja jertfa.
Da, da, dar uite!
Pari un om de treabă!
Așa că pot să-ți las din preț.
Plătești cam cât ai dat pe porumbei. Hai doar să vezi.
Oaia asta-i oarbă!
Mai e și șchioapă!
Tinere, e ceva normal la rasa asta.
Legea spune să nu aducem ca jertfă un animal cu defect, așa că n-o să cumpăr niciodată un animal bolnav.
– Nu mai găsești o ofertă ca asta! E un chilipir!
– Nu, nu, mulțumesc.
Fii practic!
Oricum e doar o tradiție.
Eah!
Serviciile la templu nu mai sunt ca altădată.
Parcă nu se mai gândește nimeni la Iehova.
Azuba!
Hai înăuntru!
Ce s-a întâmplat?
Ce face Raham?
Ăsta-i un certificat de divorț!
Chiar am încercat să fiu o soție bună.
Raham m-a alungat.
Nu te-ngrijora, Azuba.
Poți să stai aici, cu noi.
Sigur că da.
Of! E doar vina mea.
Nu-i adevărat.
Dar n-am putut să fac copii.
Căsnicia e sacră cu sau fără copii.
Ai încredere în Dumnezeu.
Iehova nu o să te alunge.
Mulțumesc.
Raham!
Aseară a trecut cineva pe la noi.
Soția ta!
Sau mai bine să zic fosta ta soție?
Raham, chiar nu vezi cât de mult o rănești? Cum poți fi atât de crud?
Păi Moise-a zis: dacă găsești ceva necuviincios la soția ta, scrie-i un certificat de divorț, dă-i-l și gata.
Nu e oare necuviincios că n-a făcut niciun copil?
Oricum, m-am săturat de ea. Mă-nsor cu Ghizla azi.
Ghizla?
Cu o moabită?!
Te-ai obligat cu blestem și jurământ să nu-ți iei o soție din națiuni!
Legea spune clar: „Îi vor face pe fiii voștri să nu mă mai urmeze; atunci Iehova se va aprinde de mânie”!
Cine ești tu să-mi dai mie sfaturi?
Orice om vrea să fie fericit; asta vreau și eu!
Raham!
Fericirea vine doar de la Iehova.
Crezi că poți fi fericit dacă n-asculți de el?
Iehova, de ce ne trădăm unul pe altul, profanând legământul tău?
Maleahi!
Spune-le preoților care disprețuiesc numele meu:
„Un fiu își onorează tatăl și un slujitor, stăpânul.
Dacă sunt tată, unde este onoarea care mi se cuvine?
Dacă sunt stăpân, unde este teama care mi se cuvine?”.
Prietene, am animale ieftine.
Leviților, de ce disprețuiți numele lui Iehova?
Poftim?!
Cum?
Aduceți ca jertfă animale oarbe, șchioape sau bolnave. Și ziceți că nu e nimic rău!
Credeți că Iehova le acceptă?!
După ce ajung în oală, nu mai contează dacă erau bolnave sau nu.
Dar pentru Iehova?
Pentru el nu contează?
Într-o zi, Iehova o să vină la templu și o să vă purifice ca prin foc, leviților!
Ce te-a apucat?!
Toată lumea știe ce se-ntâmplă și n-are nimic de comentat.
„O, preoților, dacă nu vreți să ascultați”, spune Iehova, „voi schimba binecuvântările voastre-n blesteme.
Întoarceți-vă la mine, spune Iehova,
iar eu mă voi întoarce la voi”.
Cum adică să ne-ntoarcem?
„Poate omul să mă jefuiască?
Voi însă mă jefuiți”, spune Iehova.
– Cum l-am jefuit?
– „La zeciuieli și la contribuții”, spune Iehova.
„Toată națiunea mă jefuiește.
Aduceți întreaga zeciuială-n depozit ca să fie hrană-n casa mea; și puneți-mă la-ncercare
și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor și nu voi revărsa binecuvântări peste voi.”
Și mai e un lucru, din cauza căruia nu mai primește nimic din ce oferiți.
Ce lucru?
Vă purtați trădător cu soția tinereții voastre, deși este soția voastră prin legământ.
Unii nu au făcut asta, fiindcă au ce a mai rămas din spirit.
Deci fiți atenți la spiritul vostru
și nu vă purtați trădător cu soția voastră.
„Eu urăsc divorțul”, spune Iehova.
Buzele preotului trebuie să păzească cunoștința și poporul să caute legea la el.
Dar voi i-ați făcut pe mulți să se poticnească.
Iehova le-a arătat prin Maleahi că problema era în inima lor.
Dar erau și persoane care făceau ce este drept.
Pelet.
– Maleahi.
– Ce mai faceți?
Azuba, nu dispera.
Vei vedea deosebirea dintre cel drept și cel rău, dintre cel ce-i slujește lui Dumnezeu și cel ce n-o face.
Sigur ești profet.
Îi slujesc lui Iehova, ca voi.
Nu uitați: când vorbiți despre Iehova, el ia aminte.
O carte e scrisă-naintea lui despre cei ce se tem de el și meditează la numele său.
Iehova să fie cu voi.
Deși am fost departe de Ierusalim câțiva ani, inima mea era încă acolo.
I-am cerut regelui să-mi permită să mă-ntorc.
Dar ce am găsit la întoarcere m-a șocat.
Eliașib!
– Pacea să fie cu tine.
– Neemia!
Nu m-așteptam să vii . . .
– Unde-s leviții și cântăreții?
– Ăăă, unii sunt plecați deocamdată.
Plecați?
De ce?
Ăăă, Pedaia e aici!
Pedaia!
Arată-i lui Neemia ce mai e pe aici.
Ăă, scuză-mă, te rog.
Bine.
Pedaia, cum sunt serviciile la templu? Leviții au tot ce le trebuie?
– Nu mai primim aproape nicio contribuție.
– Cum adică?
Preoții și leviții nu s-au mai achitat cum trebuie de sarcinile lor.
Când oamenii au văzut asta, n-au mai adus zeciuială.
Așa că leviții au plecat aproape toți la ogoarele lor.
Tu cum de-ai rămas?
Mă mulțumesc cu ce am.
Știu că Iehova i-ajută pe cei ce se-ncred în el.
La momentul potrivit, va-ndrepta lucrurile.
Dar Eliașib n-a-ndemnat poporul să aducă contribuții?
În lipsa ta, profetul Maleahi i-a avertizat și pe el, și pe preoți.
Dar Eliașib a golit o-ncăpere de depozitare și i-a dat-o lui Tobia.
O folosește el ca sală de mese.
Ajută-mă s-arunc toate astea.
Ce faceți?
Eliașib!
Zi-mi tu ce-ai făcut?! Spune-mi de ce a fost neglijată casa lui Dumnezeu!
– Neemia . . .
– Curățați încăperea, vă rog, și aduceți ustensilele!
Da, domnul meu.
Adună-i pe leviți, pe cântăreți și pe demnitari. Îi pun pe toți la posturile lor.
Pedaia, de-acum tu, Șelemia și Țadoc supravegheați depozitele.
Să v-ajute și Hanan. Să le-mpărțiți fraților voștri ce li se cuvine.
Neemia, stai, stai puțin. Să-ți explic.
Iar eu le voi spune tuturor s-aducă zeciuiala din cereale, din vinul nou și din ulei.
Pot să-ți explic.
Așteaptă!
Iehova, adu-ți aminte de mine,
nu uita faptele mele de iubire loială pentru casa ta!
Iudeii nu numai că neglijaseră casa lui Iehova.
Unii dintre ei chiar cumpărau și vindeau în sabat, o zi sfântă pentru Iehova.
Ce-ai de vânzare azi?
Pește de cea mai bună calitate, din Tir.
Ce faceți?
Nu știți că azi e sabat?
Neemia.
De ce profanați ziua de sabat?
De asta a distrus Iehova orașul!
– Oamenii nu cred că-i o problemă.
– Dar Iehova ce crede?!
Am interzis negoțul și am poruncit să fie închise porțile
pentru ca ziua de sabat să rămână sfântă.
Dar săptămâna următoare, negustorii iar au venit.
De ce ne țineți afară?
Am dormit pe jos azi-noapte!
Știți Legea: nu muncim și nu facem afaceri în sabat!
Plecați!
Voi, leviții, păziți porțile.
Sabatul să rămână sfânt.
Să nu intre nimeni!
Adu-ți aminte și de lucrul acesta spre binele meu, o, Dumnezeul meu,
și ai milă de mine, în marea ta iubire loială!
Mai aveam ceva de făcut.
Hai!
Ana la mitbayen.
Vino înapoi!
Trebuie s-asculți de mine!
Ce-i cu copiii?
Nu le place să vină la templu.
Scumpo, de ce nu-ți place?
Shvok Y-ati!
Vino înapoi!
Îmi cer scuze, domnul meu.
Soția mea nu prea știe ebraică.
Raham, n-ai jurat tu că n-o să-ți iei o soție străină?
Neemia, cui îi mai pasă?
– N-ai jurat?
– Da! Da!
Atunci de ce n-ai respectat porunca lui Iehova și propriul jurământ?
Dă-mi drumul!
– Din cauza ta copiii nu-l iubesc pe Iehova!
– Aah!
Credeai că poți fi fericit fără binecuvântarea lui?
– L-am rugat să mă binecuvânteze!
– Serios?
Dar nu l-ai ascultat.
Raham, cum să binecuvânteze Iehova un act de neascultare?
Nici nu era de mirare că se-ntâmpla așa ceva.
Poporul imita ce vedea la cei din fruntea lui.
Nepotul lui Eliașib s-a-nsurat cu o horonită, fiica lui Sanbalat.
Chiar n-aveți respect față de Legea lui Iehova?
Să nu le dați pe fiicele voastre fiilor lor și să nu le luați pe fiicele lor pentru fiii voștri, nici pentru voi!
Nu din cauza lor a păcătuit Solomon?
Bunicule, spune ceva!
Liniștește-te, fiule.
Cum se poate să faceți un rău atât de mare împotriva lui Iehova și să vă căsătoriți cu femei străine?
Ați pângărit preoția!
Nu poți să slujești ca preot, nici să rămâi în oraș.
Bine.
Mă duc în Samaria.
Acolo-s mai toleranți.
Dar e nepotul meu!
Atunci de ce l-ai lăsat să ignore Legea lui Dumnezeu?
Știi bine, relația noastră cu Iehova depinde de închinarea la templu!
Dar după ce-am plecat, voi toți ați neglijat complet închinarea la Iehova.
Deși a durat ceva timp, închinarea adevărată a fost restabilită.
Când privesc în urmă la cum ne-a ajutat Iehova în încercări –
„Eu propun să-l acuzăm de sedițiune pe Neemia.”
„Acum o s-audă strigătul nostru de luptă!”
„Vrei s-aștepți până-ncep să ne măcelărească?” –
la influențele rele cărora le-am făcut față –
„Am dreptul să stau unde vreau, și tu la fel. Vreau să mă susții și să rămâi aici.”
„E un chilipir! Fii practic! Oricum e doar o tradiție.”
„Dacă vrem să nu murim de foame, trebuie s-avem ogoarele și turmele noastre.”
„Degeaba îi slujim lui Dumnezeu.” –
la nopțile nedormite –
„Mergem la Ierusalim să stăm cu ochii pe Neemia.”
„Nu vezi? Ne tot pun bețe-n roate! Ne urăsc!”
„Tu nu trăiești și nu muncești lângă ei, ca noi.” –
la munca grea pe care am făcut-o –
„Și-oricum e prea mult de muncă. Suntem epuizați.”
„La ce ne trebuie un zid?” –
îmi aduc aminte ce bucuroși am fost pentru că îi slujeam lui Iehova în mod corect.
Credeam că reconstruim un zid,
dar Iehova ne-a ajutat să ne zidim și credința.
N-o să uit niciodată cum ne-a ajutat să-i îndeplinim voința în unitate.
Ne-a învățat să ne bazăm pe el și ne-a întărit.
Duceți-vă și mâncați mâncăruri alese, trimiteți mâncare celor care n-au și nu vă întristați,
căci bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!
Adu-ți aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine!
Neemia a fost un bărbat curajos.
El ar fi putut să rămână în palatul luxos din Susa și să-i slujească de acolo lui Iehova.
Însă el a fost dispus să parcurgă mulți kilometri până la Ierusalim pentru a-și ajuta frații.
Dar nu avea să-i fie ușor.
Înainte de toate, trebuia să-i ceară regelui Persiei permisiunea de a pleca.
Ce l-a ajutat pe Neemia să dea dovadă de curaj?
Trăsăturile lui de personalitate sau relațiile sale bune cu regele?
Să urmărim din nou acest fragment.
Când orașul unde-s mormintele strămoșilor mei e-n ruine și porțile lui au fost arse.
Ce se-ntâmplă?
Spune-mi deschis ce dorești!
Imediat m-am rugat Dumnezeului cerurilor.
Dacă regele-i de acord și dac-am găsit bunăvoință-naintea ta,
trimite-mă-n Iuda, unde-s mormintele strămoșilor mei, să-l reconstruiesc.
Poți merge.
Iehova era cu noi.
Imediat Neemia s-a rugat cu umilință lui Iehova, singurul care-i putea da curaj.
De fapt, el s-a rugat de repetate ori în timp ce se achita de sarcina sa, iar Iehova i-a binecuvântat eforturile.
Iată prima lecție pentru noi: Când trecem prin situații dificile, ne îndreptăm imediat spre Iehova.
Dar când lucrurile merg bine?
Ne bazăm în continuare pe Iehova?
Sau ajungem să fim mulțumiți de noi înșine, poate chiar gândindu-ne: „Totul merge bine în viața mea.
Știu că sunt multe de făcut în serviciul lui Iehova, dar eu îl slujesc deja de mulți ani.
Mi-am făcut partea.
Să și-o facă și alții!”?
Va binecuvânta Iehova o asemenea atitudine?
N-ar fi mai bine să vă rugați lui Iehova și să-i cereți să vă dea curaj și bucurie ca să faceți mai multe în serviciul lui?
S-ar putea ca Iehova să vă surprindă și să vă deschidă uși la care nu v-ați gândit.
După ce a ajuns în Ierusalim, Neemia n-a dat doar ordine.
Biblia spune că a lucrat în fiecare zi alături de conaționalii săi, „de la revărsatul zorilor până la ivirea stelelor”.
Dacă și noi dăm dovadă de spirit de sacrificiu, Iehova ne va da energia necesară pentru a ne achita de sarcinile noastre.
Israeliții au terminat de reconstruit zidul în doar 52 de zile!
O adevărată realizare, având în vedere că s-au confruntat încontinuu cu opoziție!
La început, au fost ridiculizați.
Apoi, dușmanii au amenințat că-i vor ataca.
La nord, erau samaritenii, la est, amoniții, la sud, arabii, iar la vest, asdodiții.
Ierusalimul era înconjurat de dușmani.
Israeliții ar fi putut să se simtă prinși ca-ntr-o capcană și să cedeze fricii.
Ce a făcut Neemia?
Ce făcea de obicei.
El a spus: „Ne-am rugat Dumnezeului nostru”.
Apoi, Neemia a întărit poporul, spunând:
„Nu vă temeți de ei!
Aduceți-vă aminte de Iehova, care este mare și de temut!”.
Încurajați, israeliții au continuat să muncească.
Dar au renunțat dușmanii după ce au văzut că atacurile directe n-au avut niciun efect?
Nu.
Au apelat la alte metode.
Au folosit trei tactici pentru a-l distrage pe Neemia de la lucrarea de reconstruire.
Le-ați sesizat?
Să urmărim din nou un fragment.
L-au chemat pe Neemia să se întâlnească la jumătatea drumului.
Spune-i lui Neemia:
„Vino să ne întâlnim în satele din câmpia Ono”.
Vor să ies din oraș ca să-mi facă rău.
Au răspândit zvonuri false.
Gheșem, trebuie să aplicăm planul tău.
Tobia, scrie:
„Printre națiuni s-a auzit, și Gheșem spune și el lucrul acesta, că tu și iudeii plănuiți să vă răzvrătiți.
De aceea construiți zidul”.
Și s-au folosit de un trădător pentru a-l ademeni pe Neemia.
Vin să te omoare la noapte!
Trebuie să intrăm în templu și să-nchidem ușile!
Șemaia, un om ca mine să fugă?!
– Nu înțelegi.
– Nu!
Ce efect ar avea asta asupra poporului?
Este singurul loc sigur.
Și-apoi, nici nu sunt preot.
Dac-aș intra în templu, mi-aș atrage moartea.
Nu voi intra.
Nu fi nesăbuit, Neemia!
Înțeleg!
Tobia și Sanbalat te-au pus să faci asta, nu-i așa, ipocritule?
Fie ca Iehova să-i pedepsească pe ei și pe voi toți, care încercați să mă speriați.
Hai, Hanani, avem treabă.
Trei tactici, trei eșecuri.
Lecția numărul doi: Asemenea lui Neemia,
și noi am putea avea dușmani care să încerce să ne oprească să-i slujim cu loialitate lui Iehova.
Unii ne-ar putea chema să ne întâlnim la jumătatea drumului, adică să facem compromis.
Ar putea încerca să ne convingă să slăbim puțin zelul pentru Iehova și să urmărim și obiective lumești.
Însă punând Regatul pe primul loc, îl putem imita pe Neemia, refuzând să facem compromis.
Noi știm încotro se-ndreaptă această lume.
De asemenea, dușmanii aduc acuzații false împotriva noastră.
În unele țări, suntem acuzați că reprezentăm o amenințare pentru stat.
Unele acuzații au fost dezmințite în instanță.
Însă indiferent de rezultate, noi avem încredere că Iehova va dirija lucrurile în armonie cu voința sa.
Am putea întâmpina opoziție și din partea celor ce pretind că-i slujesc lui Iehova.
Așa cum un iudeu a încercat să-l convingă pe Neemia să încalce Legea lui Dumnezeu pentru a-și salva viața,
persoane care au fost Martore pot încerca să ne determine să facem compromis.
Însă noi îi evităm pe apostați deoarece știm că vom fi salvați dacă ascultăm, nu dacă ne răzvrătim.
Neemia a reușit de fiecare dată să nu cadă-n capcana lor.
De ce?
Pentru că avea o minte sclipitoare?
Nu, ci pentru că se încredea în Iehova,
iar Iehova i-a dat discernământul necesar pentru a sesiza pericolul.
După ce zidul a fost construit, Neemia a plecat o vreme din Ierusalim.
Dar care era situația când s-a întors?
În loc să susțină cu fidelitate închinarea adevărată, majoritatea israeliților o neglijau.
Cum credeți că s-a simțit el după tot ce făcuse pentru a încuraja poporul să se-ncreadă în Iehova?
Ar fi putut spune:
„Gata! M-am săturat!
Să-și bată altcineva capul cu ei”.
Dar ce a făcut el?
A plecat?
Să mai vedem o dată.
Spune-mi de ce a fost neglijată casa lui Dumnezeu?
Ajută-mă s-arunc toate astea.
Știți Legea: nu muncim și nu facem afaceri în sabat!
Plecați!
Raham, n-ai jurat tu că n-o să-ți iei o soție străină?
Atunci de ce n-ai respectat porunca lui Iehova și propriul jurământ?
Nepotul lui Eliașib s-a-nsurat cu o horonită, fiica lui Sanbalat.
Să nu le dați pe fiicele voastre fiilor lor și să nu le luați pe fiicele lor!
Ați pângărit preoția!
Nu poți să slujești ca preot, nici să rămâi în oraș.
Deși a durat ceva timp, închinarea adevărată a fost restabilită.
Neemia nu a renunțat.
El a perseverat în repartiția lui.
De ce?
Deoarece și-a păstrat bucuria.
Bucuria lui nu a depins de realizările sale, de siguranța garantată de zidul orașului sau de acțiunile altora.
Care este sursa bucuriei autentice?
Chiar Neemia a spus:
„Bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!”.
De aici desprindem a treia lecție:
În pofida încercărilor, ne putem păstra bucuria, deoarece ea depinde de o relație strânsă cu Iehova.
Neemia a fost un om imperfect, ca noi toți.
El nu a văzut manifestarea miraculoasă a puterii lui Iehova, ca Moise și Iosua.
Însă ce l-a ajutat?
Rugăciunea, precum și credința și încrederea în Iehova.
Fără îndoială, Iehova l-a susținut pe Neemia, îndrumându-l și binecuvântându-i eforturile.
Și noi beneficiem de aceste ajutoare.
Rugați-vă lui Iehova, manifestați credință în el și aveți încredere că vă va binecuvânta eforturile.
Așa cum Iehova i-a dat lui Neemia curaj, energie, discernământ și perseverență pentru a se achita de sarcina sa,
tot așa va acționa și în cazul vostru.

Neemia: „Bucuria lui Iehova este fortăreața voastră” – Partea a II-a
- 

Neemia: „Bucuria lui Iehova este fortăreața voastră” – Partea a II-a

Era luna tișri, o lună plină de sărbători.
Tocmai terminaserăm de construit zidul orașului sfânt.
Acum era timpul să zidim credința poporului lui Iehova.
Mulți nu cunoșteau Legea lui Dumnezeu.
Cel mai potrivit să ne ajute era Ezra, care se întorsese în Ierusalim înaintea mea.
. . . hotărârile judecătorești ale lui Iehova.
El și alți leviți au citit cu voce tare din Legea lui Moise.
Mai mult, au explicat-o și i-au dat sensul.
Am înțeles cu toții cât de mult îl dezamăgiserăm pe Iehova
lucrând în sabat, oferind jertfe cu defect
și divorțând de soțiile noastre pentru a ne căsători cu femei străine.
Ne-am întristat foarte mult, însă acum înțelegeam cum să ne închinăm în mod corect lui Iehova.
Nu vă mâhniți, nu plângeți!
Acum știți ce nu-i place lui Dumnezeu și puteți îndrepta lucrurile.
Duceți-vă și mâncați mâncăruri alese, beți băuturi dulci, trimiteți mâncare celor care n-au și nu vă întristați,
căci bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!
Apoi, am ținut Sărbătoarea Colibelor, potrivit îndrumărilor lui Iehova.
Ne-am bucurat foarte mult în acele zile și i-am mulțumit lui Iehova pentru binecuvântarea sa.
Iar în a 24-a zi, ne-am adunat și am citit din Lege,
ne-am mărturisit păcatele
și am plâns pentru nelegiuirea noastră.
Apoi, am făcut o promisiune solemnă-n scris.
Am jurat să respectăm Legea lui Iehova.
Amin!
Amin!
Dar unii și-au uitat repede promisiunea.
Pelet!
Raham,
uite plata pentru chirie.
Coșu-i prea greu, pune-le într-un sac.
Ai auzit ce vrea acum Neemia?
Ce? Să repopuleze Ierusalimul?
Vrea să oblige una din zece familii să se mute-n oraș, prin tragere la sorți.
Da, am auzit.
Și eu am fost ales.
De ce tocmai eu?
Are idee cum m-afectează asta?
Aa!
Și când te muți?
Poftim? Nu plec nicăieri!
Am dreptul să stau unde vreau, și tu la fel.
Eu n-am fost ales.
Nu încă. Când o să fii ales, vreau să mă susții și să rămâi aici.
Raham,
Neemia a venit aici la porunca regelui.
– Neemia e guvernator.
– Guvernatorii vin și pleacă!
Neemia o să se întoarcă în Persia și totul va reveni la normal.
Chiar dacă Neemia pleacă, Iehova vede ce facem.
El vrea să locuim în oraș.
Tu nu crezi asta?
Deci îl susții pe Neemia?!
După tot ce-am făcut pentru tine?!
Raham,
chiria!
Ce s-a întâmplat?
Raham nu vrea să se mute-n Ierusalim
și vrea să-l susținem.
Tu ce-ai spus?
I-am spus că asta-i voința lui Iehova.
Dacă Raham ar asculta de-ndrumarea lui Iehova, ar fi atât de bucuros!
Deci ne mutăm dacă ni se cere?
Da.
Vreau să fiu ca Neemia, nu ca Raham.
– Ești de-acord?
– Da.
Și eu.
La inaugurarea zidurilor, am umplut Ierusalimul cu cântări de laudă și de mulțumire la adresa Dumnezeului nostru.
Bucuria noastră s-a auzit până departe.
După ce m-am întors în Persia, m-am gândit deseori la acea zi.
Dar dacă știam ce urma să se întâmple, n-aș mai fi plecat.
Iehova a ales un bărbat care să consemneze cele întâmplate în Ierusalim cât timp am fost plecat.
Numele lui era Maleahi.
Tobia, deși nu era evreu, a găsit până la urmă o modalitate să-și facă loc în templu.
S-a folosit de relațiile de familie ca să profite de pe urma poporului.
Ce te aduce pe aici? N-ai mai venit de mult.
Voiam doar să te văd. Aa, și să-ți aduc o mică atenție.
Oo! Tobia, mulțumesc, nu trebuia.
Ee, e o nimica toată.
Ăăă, pot să fac ceva pentru tine?
Dacă tot întrebi, ăă, ai putea face ceva.
– Cu ce pot să te ajut?
– Păi, că tot suntem rude . . .
Îhî.
Mă gândeam că, atunci când vin rudele noastre din Samaria, ar fi foarte frumos s-avem unde să mâncăm.
– Hmm.
– Chiar aici, în templu, mă gândeam.
În fond, și ele se-nchină lui Iehova deseori,
mă rog, uneori.
Aici, în templu?
Nu pot face asta.
Adică toate-ncăperile-s ocupate!
Toate?
– Astea nu-s de depozitare?
– Aici sunt contribuții pentru leviți.
Și nu poți să golești una?
Doar una, nu-mi trebuie mai multe.
Dar ce va spune Neemia?
Ce importanță are?
Neemia e tocmai în Susa.
Dar dacă află?
De la cine să afle?
– Îi spui tu?
– Nu, nu!
Atunci de ce-ți faci griji?
Marele preot iar joacă cum îi cântă Tobia.
Unde să pun astea?
Uite aici. Cu grijă!
Gata.
Uitați cine vine.
Puteți să vă mișcați mai repede?
Haideți!
După ce pleacă ei, să puneți masa aici și scaunele lângă perete.
Tobia, spune-mi, te rog, unde să punem acum contribuțiile?
Unde vreți. Nu-i treaba mea.
Puteți să vă dați la o parte? Hai, mai repede!
Deci aduceți lucrurile aici și puneți masa și scaunele unde v-am spus. 
Cum a putut Eliașib să fac-așa ceva?
Cum să-i dea lui Tobia un loc aici, după tot ce a făcut Neemia ca templul să rămână sfânt?
Oricum, puțini mai dau zeciuială.
Dacă vrem să nu murim de foame, trebuie s-avem ogoarele și turmele noastre.
Degeaba îi slujim lui Dumnezeu.
Fraților!
Nu vă pierdeți bucuria din cauza lor.
Ușor de zis!
Ce folos că-i slujim lui Iehova?
Nu spun scrierile sfinte: „Îngrijește-te de turma ta”?
Mai spun și că „omul fidel va primi multe binecuvântări”.
Trebuie să-l așteptăm pe Iehova.
La momentul potrivit, el va-ndrepta lucrurile.
Maleahi a văzut cât de mult se îndepărtase poporul de Iehova.
Leviții, altădată susținători fideli ai normelor divine, acum se îndoiau de valoarea serviciului lor.
Tinere!
Am oi la ofertă!
O jertfă mai mare înseamnă o binecuvântare mai mare.
Unde mai pui că faci și impresie bună!
Mulțumesc. Am deja jertfa.
Da, da, dar uite!
Pari un om de treabă!
Așa că pot să-ți las din preț.
Plătești cam cât ai dat pe porumbei. Hai doar să vezi.
Oaia asta-i oarbă!
Mai e și șchioapă!
Tinere, e ceva normal la rasa asta.
Legea spune să nu aducem ca jertfă un animal cu defect, așa că n-o să cumpăr niciodată un animal bolnav.
– Nu mai găsești o ofertă ca asta! E un chilipir!
– Nu, nu, mulțumesc.
Fii practic!
Oricum e doar o tradiție.
Eah!
Serviciile la templu nu mai sunt ca altădată.
Parcă nu se mai gândește nimeni la Iehova.
Azuba!
Hai înăuntru!
Ce s-a întâmplat?
Ce face Raham?
Ăsta-i un certificat de divorț!
Chiar am încercat să fiu o soție bună.
Raham m-a alungat.
Nu te-ngrijora, Azuba.
Poți să stai aici, cu noi.
Sigur că da.
Of! E doar vina mea.
Nu-i adevărat.
Dar n-am putut să fac copii.
Căsnicia e sacră cu sau fără copii.
Ai încredere în Dumnezeu.
Iehova nu o să te alunge.
Mulțumesc.
Raham!
Aseară a trecut cineva pe la noi.
Soția ta!
Sau mai bine să zic fosta ta soție?
Raham, chiar nu vezi cât de mult o rănești? Cum poți fi atât de crud?
Păi Moise-a zis: dacă găsești ceva necuviincios la soția ta, scrie-i un certificat de divorț, dă-i-l și gata.
Nu e oare necuviincios că n-a făcut niciun copil?
Oricum, m-am săturat de ea. Mă-nsor cu Ghizla azi.
Ghizla?
Cu o moabită?!
Te-ai obligat cu blestem și jurământ să nu-ți iei o soție din națiuni!
Legea spune clar: „Îi vor face pe fiii voștri să nu mă mai urmeze; atunci Iehova se va aprinde de mânie”!
Cine ești tu să-mi dai mie sfaturi?
Orice om vrea să fie fericit; asta vreau și eu!
Raham!
Fericirea vine doar de la Iehova.
Crezi că poți fi fericit dacă n-asculți de el?
Iehova, de ce ne trădăm unul pe altul, profanând legământul tău?
Maleahi!
Spune-le preoților care disprețuiesc numele meu:
„Un fiu își onorează tatăl și un slujitor, stăpânul.
Dacă sunt tată, unde este onoarea care mi se cuvine?
Dacă sunt stăpân, unde este teama care mi se cuvine?”.
Prietene, am animale ieftine.
Leviților, de ce disprețuiți numele lui Iehova?
Poftim?!
Cum?
Aduceți ca jertfă animale oarbe, șchioape sau bolnave. Și ziceți că nu e nimic rău!
Credeți că Iehova le acceptă?!
După ce ajung în oală, nu mai contează dacă erau bolnave sau nu.
Dar pentru Iehova?
Pentru el nu contează?
Într-o zi, Iehova o să vină la templu și o să vă purifice ca prin foc, leviților!
Ce te-a apucat?!
Toată lumea știe ce se-ntâmplă și n-are nimic de comentat.
„O, preoților, dacă nu vreți să ascultați”, spune Iehova, „voi schimba binecuvântările voastre-n blesteme.
Întoarceți-vă la mine, spune Iehova,
iar eu mă voi întoarce la voi”.
Cum adică să ne-ntoarcem?
„Poate omul să mă jefuiască?
Voi însă mă jefuiți”, spune Iehova.
– Cum l-am jefuit?
– „La zeciuieli și la contribuții”, spune Iehova.
„Toată națiunea mă jefuiește.
Aduceți întreaga zeciuială-n depozit ca să fie hrană-n casa mea; și puneți-mă la-ncercare
și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor și nu voi revărsa binecuvântări peste voi.”
Și mai e un lucru, din cauza căruia nu mai primește nimic din ce oferiți.
Ce lucru?
Vă purtați trădător cu soția tinereții voastre, deși este soția voastră prin legământ.
Unii nu au făcut asta, fiindcă au ce a mai rămas din spirit.
Deci fiți atenți la spiritul vostru
și nu vă purtați trădător cu soția voastră.
„Eu urăsc divorțul”, spune Iehova.
Buzele preotului trebuie să păzească cunoștința și poporul să caute legea la el.
Dar voi i-ați făcut pe mulți să se poticnească.
Iehova le-a arătat prin Maleahi că problema era în inima lor.
Dar erau și persoane care făceau ce este drept.
Pelet.
– Maleahi.
– Ce mai faceți?
Azuba, nu dispera.
Vei vedea deosebirea dintre cel drept și cel rău, dintre cel ce-i slujește lui Dumnezeu și cel ce n-o face.
Sigur ești profet.
Îi slujesc lui Iehova, ca voi.
Nu uitați: când vorbiți despre Iehova, el ia aminte.
O carte e scrisă-naintea lui despre cei ce se tem de el și meditează la numele său.
Iehova să fie cu voi.
Deși am fost departe de Ierusalim câțiva ani, inima mea era încă acolo.
I-am cerut regelui să-mi permită să mă-ntorc.
Dar ce am găsit la întoarcere m-a șocat.
Eliașib!
– Pacea să fie cu tine.
– Neemia!
Nu m-așteptam să vii . . .
– Unde-s leviții și cântăreții?
– Ăăă, unii sunt plecați deocamdată.
Plecați?
De ce?
Ăăă, Pedaia e aici!
Pedaia!
Arată-i lui Neemia ce mai e pe aici.
Ăă, scuză-mă, te rog.
Bine.
Pedaia, cum sunt serviciile la templu? Leviții au tot ce le trebuie?
– Nu mai primim aproape nicio contribuție.
– Cum adică?
Preoții și leviții nu s-au mai achitat cum trebuie de sarcinile lor.
Când oamenii au văzut asta, n-au mai adus zeciuială.
Așa că leviții au plecat aproape toți la ogoarele lor.
Tu cum de-ai rămas?
Mă mulțumesc cu ce am.
Știu că Iehova i-ajută pe cei ce se-ncred în el.
La momentul potrivit, va-ndrepta lucrurile.
Dar Eliașib n-a-ndemnat poporul să aducă contribuții?
În lipsa ta, profetul Maleahi i-a avertizat și pe el, și pe preoți.
Dar Eliașib a golit o-ncăpere de depozitare și i-a dat-o lui Tobia.
O folosește el ca sală de mese.
Ajută-mă s-arunc toate astea.
Ce faceți?
Eliașib!
Zi-mi tu ce-ai făcut?! Spune-mi de ce a fost neglijată casa lui Dumnezeu!
– Neemia . . .
– Curățați încăperea, vă rog, și aduceți ustensilele!
Da, domnul meu.
Adună-i pe leviți, pe cântăreți și pe demnitari. Îi pun pe toți la posturile lor.
Pedaia, de-acum tu, Șelemia și Țadoc supravegheați depozitele.
Să v-ajute și Hanan. Să le-mpărțiți fraților voștri ce li se cuvine.
Neemia, stai, stai puțin. Să-ți explic.
Iar eu le voi spune tuturor s-aducă zeciuiala din cereale, din vinul nou și din ulei.
Pot să-ți explic.
Așteaptă!
Iehova, adu-ți aminte de mine,
nu uita faptele mele de iubire loială pentru casa ta!
Iudeii nu numai că neglijaseră casa lui Iehova.
Unii dintre ei chiar cumpărau și vindeau în sabat, o zi sfântă pentru Iehova.
Ce-ai de vânzare azi?
Pește de cea mai bună calitate, din Tir.
Ce faceți?
Nu știți că azi e sabat?
Neemia.
De ce profanați ziua de sabat?
De asta a distrus Iehova orașul!
– Oamenii nu cred că-i o problemă.
– Dar Iehova ce crede?!
Am interzis negoțul și am poruncit să fie închise porțile
pentru ca ziua de sabat să rămână sfântă.
Dar săptămâna următoare, negustorii iar au venit.
De ce ne țineți afară?
Am dormit pe jos azi-noapte!
Știți Legea: nu muncim și nu facem afaceri în sabat!
Plecați!
Voi, leviții, păziți porțile.
Sabatul să rămână sfânt.
Să nu intre nimeni!
Adu-ți aminte și de lucrul acesta spre binele meu, o, Dumnezeul meu,
și ai milă de mine, în marea ta iubire loială!
Mai aveam ceva de făcut.
Hai!
Ana la mitbayen.
Vino înapoi!
Trebuie s-asculți de mine!
Ce-i cu copiii?
Nu le place să vină la templu.
Scumpo, de ce nu-ți place?
Shvok Y-ati!
Vino înapoi!
Îmi cer scuze, domnul meu.
Soția mea nu prea știe ebraică.
Raham, n-ai jurat tu că n-o să-ți iei o soție străină?
Neemia, cui îi mai pasă?
– N-ai jurat?
– Da! Da!
Atunci de ce n-ai respectat porunca lui Iehova și propriul jurământ?
Dă-mi drumul!
– Din cauza ta copiii nu-l iubesc pe Iehova!
– Aah!
Credeai că poți fi fericit fără binecuvântarea lui?
– L-am rugat să mă binecuvânteze!
– Serios?
Dar nu l-ai ascultat.
Raham, cum să binecuvânteze Iehova un act de neascultare?
Nici nu era de mirare că se-ntâmpla așa ceva.
Poporul imita ce vedea la cei din fruntea lui.
Nepotul lui Eliașib s-a-nsurat cu o horonită, fiica lui Sanbalat.
Chiar n-aveți respect față de Legea lui Iehova?
Să nu le dați pe fiicele voastre fiilor lor și să nu le luați pe fiicele lor pentru fiii voștri, nici pentru voi!
Nu din cauza lor a păcătuit Solomon?
Bunicule, spune ceva!
Liniștește-te, fiule.
Cum se poate să faceți un rău atât de mare împotriva lui Iehova și să vă căsătoriți cu femei străine?
Ați pângărit preoția!
Nu poți să slujești ca preot, nici să rămâi în oraș.
Bine.
Mă duc în Samaria.
Acolo-s mai toleranți.
Dar e nepotul meu!
Atunci de ce l-ai lăsat să ignore Legea lui Dumnezeu?
Știi bine, relația noastră cu Iehova depinde de închinarea la templu!
Dar după ce-am plecat, voi toți ați neglijat complet închinarea la Iehova.
Deși a durat ceva timp, închinarea adevărată a fost restabilită.
Când privesc în urmă la cum ne-a ajutat Iehova în încercări –
„Eu propun să-l acuzăm de sedițiune pe Neemia.”
„Acum o s-audă strigătul nostru de luptă!”
„Vrei s-aștepți până-ncep să ne măcelărească?” –
la influențele rele cărora le-am făcut față – 
„Am dreptul să stau unde vreau, și tu la fel. Vreau să mă susții și să rămâi aici.”
„E un chilipir! Fii practic! Oricum e doar o tradiție.”
„Dacă vrem să nu murim de foame, trebuie s-avem ogoarele și turmele noastre.”
„Degeaba îi slujim lui Dumnezeu.” –
la nopțile nedormite –
„Mergem la Ierusalim să stăm cu ochii pe Neemia.”
„Nu vezi? Ne tot pun bețe-n roate! Ne urăsc!”
„Tu nu trăiești și nu muncești lângă ei, ca noi.” –
la munca grea pe care am făcut-o –
„Și-oricum e prea mult de muncă. Suntem epuizați.”
„La ce ne trebuie un zid?” –
îmi aduc aminte ce bucuroși am fost pentru că îi slujeam lui Iehova în mod corect.
Credeam că reconstruim un zid,
dar Iehova ne-a ajutat să ne zidim și credința.
N-o să uit niciodată cum ne-a ajutat să-i îndeplinim voința în unitate.
Ne-a învățat să ne bazăm pe el și ne-a întărit.
Duceți-vă și mâncați mâncăruri alese, trimiteți mâncare celor care n-au și nu vă întristați,
căci bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!
Adu-ți aminte de mine, o, Dumnezeul meu, spre bine!
Neemia a fost un bărbat curajos.
El ar fi putut să rămână în palatul luxos din Susa și să-i slujească de acolo lui Iehova.
Însă el a fost dispus să parcurgă mulți kilometri până la Ierusalim pentru a-și ajuta frații.
Dar nu avea să-i fie ușor.
Înainte de toate, trebuia să-i ceară regelui Persiei permisiunea de a pleca.
Ce l-a ajutat pe Neemia să dea dovadă de curaj?
Trăsăturile lui de personalitate sau relațiile sale bune cu regele?
Să urmărim din nou acest fragment.
Când orașul unde-s mormintele strămoșilor mei e-n ruine și porțile lui au fost arse.
Ce se-ntâmplă?
Spune-mi deschis ce dorești!
Imediat m-am rugat Dumnezeului cerurilor.
Dacă regele-i de acord și dac-am găsit bunăvoință-naintea ta,
trimite-mă-n Iuda, unde-s mormintele strămoșilor mei, să-l reconstruiesc.
Poți merge.
Iehova era cu noi.
Imediat Neemia s-a rugat cu umilință lui Iehova, singurul care-i putea da curaj.
De fapt, el s-a rugat de repetate ori în timp ce se achita de sarcina sa, iar Iehova i-a binecuvântat eforturile.
Iată prima lecție pentru noi: Când trecem prin situații dificile, ne îndreptăm imediat spre Iehova.
Dar când lucrurile merg bine?
Ne bazăm în continuare pe Iehova?
Sau ajungem să fim mulțumiți de noi înșine, poate chiar gândindu-ne: „Totul merge bine în viața mea.
Știu că sunt multe de făcut în serviciul lui Iehova, dar eu îl slujesc deja de mulți ani.
Mi-am făcut partea.
Să și-o facă și alții!”?
Va binecuvânta Iehova o asemenea atitudine?
N-ar fi mai bine să vă rugați lui Iehova și să-i cereți să vă dea curaj și bucurie ca să faceți mai multe în serviciul lui?
S-ar putea ca Iehova să vă surprindă și să vă deschidă uși la care nu v-ați gândit.
După ce a ajuns în Ierusalim, Neemia n-a dat doar ordine.
Biblia spune că a lucrat în fiecare zi alături de conaționalii săi, „de la revărsatul zorilor până la ivirea stelelor”.
Dacă și noi dăm dovadă de spirit de sacrificiu, Iehova ne va da energia necesară pentru a ne achita de sarcinile noastre.
Israeliții au terminat de reconstruit zidul în doar 52 de zile!
O adevărată realizare, având în vedere că s-au confruntat încontinuu cu opoziție!
La început, au fost ridiculizați.
Apoi, dușmanii au amenințat că-i vor ataca.
La nord, erau samaritenii, la est, amoniții, la sud, arabii, iar la vest, asdodiții.
Ierusalimul era înconjurat de dușmani.
Israeliții ar fi putut să se simtă prinși ca-ntr-o capcană și să cedeze fricii.
Ce a făcut Neemia?
Ce făcea de obicei.
El a spus: „Ne-am rugat Dumnezeului nostru”.
Apoi, Neemia a întărit poporul, spunând:
„Nu vă temeți de ei!
Aduceți-vă aminte de Iehova, care este mare și de temut!”.
Încurajați, israeliții au continuat să muncească.
Dar au renunțat dușmanii după ce au văzut că atacurile directe n-au avut niciun efect?
Nu.
Au apelat la alte metode.
Au folosit trei tactici pentru a-l distrage pe Neemia de la lucrarea de reconstruire.
Le-ați sesizat?
Să urmărim din nou un fragment.
L-au chemat pe Neemia să se întâlnească la jumătatea drumului.
Spune-i lui Neemia:
„Vino să ne întâlnim în satele din câmpia Ono”.
Vor să ies din oraș ca să-mi facă rău.
Au răspândit zvonuri false.
Gheșem, trebuie să aplicăm planul tău.
Tobia, scrie:
„Printre națiuni s-a auzit, și Gheșem spune și el lucrul acesta, că tu și iudeii plănuiți să vă răzvrătiți.
De aceea construiți zidul”.
Și s-au folosit de un trădător pentru a-l ademeni pe Neemia.
Vin să te omoare la noapte!
Trebuie să intrăm în templu și să-nchidem ușile!
Șemaia, un om ca mine să fugă?!
– Nu înțelegi.
– Nu!
Ce efect ar avea asta asupra poporului?
Este singurul loc sigur.
Și-apoi, nici nu sunt preot.
Dac-aș intra în templu, mi-aș atrage moartea.
Nu voi intra.
Nu fi nesăbuit, Neemia!
Înțeleg!
Tobia și Sanbalat te-au pus să faci asta, nu-i așa, ipocritule?
Fie ca Iehova să-i pedepsească pe ei și pe voi toți, care încercați să mă speriați.
Hai, Hanani, avem treabă.
Trei tactici, trei eșecuri.
Lecția numărul doi: Asemenea lui Neemia,
și noi am putea avea dușmani care să încerce să ne oprească să-i slujim cu loialitate lui Iehova.
Unii ne-ar putea chema să ne întâlnim la jumătatea drumului, adică să facem compromis.
Ar putea încerca să ne convingă să slăbim puțin zelul pentru Iehova și să urmărim și obiective lumești.
Însă punând Regatul pe primul loc, îl putem imita pe Neemia, refuzând să facem compromis.
Noi știm încotro se-ndreaptă această lume.
De asemenea, dușmanii aduc acuzații false împotriva noastră.
În unele țări, suntem acuzați că reprezentăm o amenințare pentru stat.
Unele acuzații au fost dezmințite în instanță.
Însă indiferent de rezultate, noi avem încredere că Iehova va dirija lucrurile în armonie cu voința sa.
Am putea întâmpina opoziție și din partea celor ce pretind că-i slujesc lui Iehova.
Așa cum un iudeu a încercat să-l convingă pe Neemia să încalce Legea lui Dumnezeu pentru a-și salva viața,
persoane care au fost Martore pot încerca să ne determine să facem compromis.
Însă noi îi evităm pe apostați deoarece știm că vom fi salvați dacă ascultăm, nu dacă ne răzvrătim.
Neemia a reușit de fiecare dată să nu cadă-n capcana lor.
De ce?
Pentru că avea o minte sclipitoare?
Nu, ci pentru că se încredea în Iehova,
iar Iehova i-a dat discernământul necesar pentru a sesiza pericolul.
După ce zidul a fost construit, Neemia a plecat o vreme din Ierusalim.
Dar care era situația când s-a întors?
În loc să susțină cu fidelitate închinarea adevărată, majoritatea israeliților o neglijau.
Cum credeți că s-a simțit el după tot ce făcuse pentru a încuraja poporul să se-ncreadă în Iehova?
Ar fi putut spune:
„Gata! M-am săturat!
Să-și bată altcineva capul cu ei”.
Dar ce a făcut el?
A plecat?
Să mai vedem o dată.
Spune-mi de ce a fost neglijată casa lui Dumnezeu?
Ajută-mă s-arunc toate astea.
Știți Legea: nu muncim și nu facem afaceri în sabat!
Plecați!
Raham, n-ai jurat tu că n-o să-ți iei o soție străină?
Atunci de ce n-ai respectat porunca lui Iehova și propriul jurământ?
Nepotul lui Eliașib s-a-nsurat cu o horonită, fiica lui Sanbalat.
Să nu le dați pe fiicele voastre fiilor lor și să nu le luați pe fiicele lor!
Ați pângărit preoția!
Nu poți să slujești ca preot, nici să rămâi în oraș.
Deși a durat ceva timp, închinarea adevărată a fost restabilită.
Neemia nu a renunțat.
El a perseverat în repartiția lui.
De ce?
Deoarece și-a păstrat bucuria.
Bucuria lui nu a depins de realizările sale, de siguranța garantată de zidul orașului sau de acțiunile altora.
Care este sursa bucuriei autentice?
Chiar Neemia a spus:
„Bucuria lui Iehova este fortăreața voastră!”.
De aici desprindem a treia lecție:
În pofida încercărilor, ne putem păstra bucuria, deoarece ea depinde de o relație strânsă cu Iehova.
Neemia a fost un om imperfect, ca noi toți.
El nu a văzut manifestarea miraculoasă a puterii lui Iehova, ca Moise și Iosua.
Însă ce l-a ajutat?
Rugăciunea, precum și credința și încrederea în Iehova.
Fără îndoială, Iehova l-a susținut pe Neemia, îndrumându-l și binecuvântându-i eforturile.
Și noi beneficiem de aceste ajutoare.
Rugați-vă lui Iehova, manifestați credință în el și aveți încredere că vă va binecuvânta eforturile.
Așa cum Iehova i-a dat lui Neemia curaj, energie, discernământ și perseverență pentru a se achita de sarcina sa,
tot așa va acționa și în cazul vostru.


-