JW subtitle extractor

În comentariul textului de astăzi se face o afirmație interesantă și directă:
„Pentru a-și răspândi modul de gândire, Satan se folosește de filme și de emisiuni TV”.
Chiar și numai această idee ar trebui să-i facă pe cei ce-l iubesc pe Iehova
să se gândească de două ori înainte de a porni televizorul sau calculatorul.
Referitor la această metodă prin care Satan își promovează modul de gândire, în „Turnul de veghe” se adaugă:
„El știe că o poveste captivantă face mai mult decât să ne distreze.
Ea ne modelează felul în care gândim, simțim și acționăm”.
Așadar, când alegem o formă de divertisment, trebuie să ne amintim că poveștile promovate de Satan
au avut un efect negativ asupra oamenilor timp de mii de ani.
Dacă deschidem Biblia la Isaia 55:7,
vom afla care sunt efectele negative ale acestor povești.
Aici se spune: „Să renunțe cel rău la calea lui și răufăcătorul la gândurile lui”.
Deci o persoană care se lasă învățată de Satan va avea mintea coruptă,
iar, în cele din urmă, va deveni un om rău sau un răufăcător.
În continuare, în versetele 8 și 9, se arată că gândirea unui om imperfect este diferită de gândirea lui Iehova.
Să le citim împreună:
„«Căci gândurile mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile mele», zice Iehova.
«Fiindcă pe cât de înalte sunt cerurile față de pământ,
pe atât de înalte sunt căile mele față de căile voastre și gândurile mele față de gândurile voastre»”.
Ei bine, cu toate că în versetul 7 se vorbește despre un om rău, sau răufăcător,
el nu a fost așa din totdeauna, ci, la început, a fost doar un om imperfect.
Însă ce anume l-a făcut să intre în categoria celor răi, sau răufăcători?
El a devenit victima învățăturilor lui Satan Diavolul.
Și noi suntem cu toții oameni imperfecți.
Cum putem să ne însușim și să păstrăm gândirea lui Iehova,
astfel încât să nu ajungem în categoria celor răi, sau a răufăcătorilor?
Ei bine, și Iehova folosește relatări captivante
pentru a ne ajuta să privim lucrurile așa cum le privește el.
Biblia e înțesată de experiențele unor oameni din vechime – atât pozitive, cât și negative.
Nenumăratele relatări și ilustrări care se găsesc în ea ne sensibilizează inima
și ne ajută să înțelegem principiile eterne și legile lui Iehova.
Ele ne învață să luăm decizii bune, prin care căile noastre să devină asemenea căilor lui Iehova.
Să analizăm un exemplu.
Biblia evidențiază în repetate rânduri dispoziția lui Iehova de a ierta.
Să remarcăm cum este descrisă această calitate în Exodul, capitolul 34.
Vom citi versetul 7.
Iată ce se spune aici despre generozitatea cu care iartă Iehova.
Versetul 7: „Care arată iubire loială față de mii, care iartă nelegiuirea, fărădelegea și păcatul”.
Cât de iertător este Tatăl nostru!
Apoi, în Isaia 1:18, găsim din nou această idee, exprimată prin intermediul unui limbaj plastic.
Isaia 1:18.
Aici citim următoarele: „«Veniți să îndreptăm lucrurile între noi», spune Iehova.
«Chiar dacă păcatele voastre sunt ca pânza stacojie, vor fi făcute albe ca zăpada.
Chiar dacă sunt roșii ca pânza carmin, vor deveni ca lâna»”.
Deci remarcăm din nou că iertarea face parte din căile lui Iehova.
Dar, pentru a atinge inima și a dezvălui profunzimea ideii,
Biblia conține o poveste captivantă.
Ea e cunoscută drept ilustrarea despre fiul risipitor și apare în Luca 15, începând cu versetul 11.
Nu vom citi întreaga ilustrare.
Voi încerca să o rezum în câteva fraze.
În versetul 11 se spune că „un om avea doi fii”.
Apoi, conform versetului 12, fiul cel mic își cere „partea de avere”.
Mai târziu, el pleacă într-o țară îndepărtată, unde își risipește moștenirea.
Următoarele versete arată că, după ce ajunge sărac,
el își vine în cele din urmă în fire și se întoarce la tatăl lui.
În versetul 20, se spune că ‘tatăl lui l-a zărit și, cuprins de milă,
a alergat spre el, l-a îmbrățișat și l-a sărutat cu tandrețeʼ.
Care sunt câteva dintre lecțiile pe care Iehova ni le oferă prin intermediul acestei ilustrări?
Ei bine, în primul rând, învățăm că el abia așteaptă să ofere iertare.
E în natura lui să ierte.
Și, la fel ca fiul din ilustrare, înțelegem că, uneori,
cei ce păcătuiesc pot risipi avantajele pe care le-au primit.
Nu ne pierdem niciodată speranța că aceste persoane se vor întoarce
și le primim cu căldură atunci când se întorc la Iehova.
În plus, înțelegem că cei ce păcătuiesc se pot restabili complet, regăsindu-și locul în congregație.
Nu în ultimul rând, învățăm că unii trebuie să ajungă într-o stare deplorabilă înainte de a-și veni în fire.
Nu-i așa că acestea sunt lecții valoroase, care ne ajută să înțelegem gândirea lui Iehova
și să-i permitem să ne influențeze propria gândire imperfectă?
Un aspect demn de remarcat este că,
dintre cele 500 de cuvinte folosite în „Traducerea lumii noi” pentru a reda această ilustrare,
mai puțin de zece descriu faptele rele pe care le-a comis fiul risipitor.
În versetul 13 se spune că acesta a dus „o viață depravată”.
Apoi, în versetul 30, se adaugă că ‘a risipit bunurile tatălui său cu prostituatele’.
Deci iată o poveste care prezintă și o conduită nepotrivită,
dar care nu încearcă nicidecum s-o pună într-o lumină pozitivă, făcând-o să pară atrăgătoare.
Nu, ci ne ajută să ne apropiem de Iehova Dumnezeu și să înțelegem dispoziția lui de a ierta.
Acesta a fost scopul cu care s-a scris povestea.
Dar să ne imaginăm pentru o clipă cum ar schimba Satan această poveste dacă ar relata-o el.
Poate că l-ar înfățișa pe tată ca un om restrictiv și intolerant.
Și poate ar sugera că viața pe care o ducea fiul risipitor acasă era oprimantă și îi îngrădea libertatea.
Oare nu ar introduce el un limbaj obscen sau lipsit de respect în text?
Cât de lung credeți că ar fi fragmentul care ar prezenta detaliile imorale ale poveștii?
Iar când fiul s-ar întoarce acasă, ar fi el plin de regrete?
Sau, mai degrabă, tatăl ar fi cel care s-ar înduioșa și ar deveni tolerant?
Poate că fiul chiar ar aduce acasă una dintre femeile imorale cu care a trăit.
Când analizăm poveștile promovate de Satan, dincolo de partea lor atrăgătoare,
descoperim numai necurăție și minciună.
Fiecare poveste repetă aceeași intrigă, în care se întrepătrund răzvrătirea, violența și imoralitatea.
Practic, este aceeași poveste de bază, spusă din nou și din nou, dar cu personaje diferite.
Însă, în relatările pe care le găsim în Biblie, descoperim ceva nou de fiecare dată când le citim cu atenție.
De fapt, atunci când medităm la ele, privind dincolo de suprafață, ne îmbogățim tot mai mult.
Oricât de des am citi o relatare captivantă din Biblie,
mereu învățăm din ea ceva despre Iehova, care ne ajută să gândim ca el.
Prin urmare, când alegem o formă de divertisment, ar trebui să ne punem câteva întrebări:
Cine e cel care mă învață?
Oare această formă de divertisment mă va revigora și mă va îndemna la fapte bune
sau există riscul să-mi submineze încrederea în Iehova Dumnezeu?
Dacă avem dubii, nu ar fi mai înțelept s-o evităm?
În acest sistem, trebuie să fim atenți la divertismentele pe care le alegem.
Să ne lăsăm învățați de Iehova și vom ajunge să gândim, să simțim și să luăm decizii la fel ca el.
Iar în curând, vom trăi într-o lume în care singura opțiune pe care o vom avea
vor fi divertismentele sigure și sănătoase.

Gary Breaux: Poveștile captivante și rolul lor în instruirea noastră (1 Ioan 5:19)