JW subtitle extractor

David Schafer: Trăim în timpul secerișului (Mat. 9:37)

Video Other languages Share text Share link Show times

Seceriș.
Vă duce acest cuvânt cu gândul la o perioadă din an în care grânele sunt aurii, munca e în toi, iar roadele sunt delicioase?
Da.
Dar nu-i așa că e o perioadă în care totul trebuie făcut la timp?
Secerișul nu poate aștepta. Recolta trebuie să fie strânsă,
altfel ploile ar putea întrerupe munca și ar putea compromite grânele.
Toți trebuie să-și facă partea.
Ce înțelegem de aici despre modul în care trebuie să lucrăm în timpul secerișului figurativ
despre care Isus a vorbit în textul de azi?
Să analizăm contextul cuvintelor sale, începând cu Matei 9:35, și să remarcăm ce anume făcea Isus,
ce sentimente avea el
și ce acțiuni concrete și atitudini ne-a îndemnat el să imităm fie direct, fie prin propriul exemplu.
Deci Matei 9:35:
„Și Isus a străbătut toate orașele și satele, predând în sinagogile lor, predicând vestea bună despre Regat
și vindecând orice fel de boală și de infirmitate”.
Isus se afla în a treia sa călătorie prin Galileea și preda, predica și vindeca, iar din versetul 36 observăm ce simțea el:
„Văzând mulțimile, a simțit milă față de ele, pentru că erau jupuite și aruncate încoace și-ncolo ca niște oi fără păstor”.
Nota de studiu ne spune că verbul grecesc redat aici prin „a simți milă”
descrie un sentiment profund, din adâncul ființei, o emoție intensă
și că e unul dintre termenii care transmit cel mai intens sentimentul de compasiune.
Compasiune pentru cei care erau maltratați, hărțuiți, răniți, neajutorați, epuizați, descurajați și abandonați.
Acei oameni aveau nevoie de Regatul lui Dumnezeu.
De aceea, în versetul 37, Isus spune:
„Da, secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini”.
Acest seceriș reprezintă o scurtă perioadă de timp în care e nevoie de mulți oameni care să îndeplinească o lucrare amplă.
Deci ce îndemn ne-a dat Isus?
În versetul 38, el ne-a îndemnat să ne rugăm:
„De aceea, rugați-l pe Stăpânul secerișului să trimită lucrători la secerișul său”.
Însă oare s-a rezumat Isus doar la atât?
Nici vorbă.
Remarcați cuvintele din Matei 10:1:
„El i-a chemat pe cei 12 discipoli ai săi și le-a dat autoritate peste spiritele necurate,
ca să le scoată și ca să vindece orice fel de boală și de infirmitate”.
Anterior, în versetul 35, am citit că Isus a făcut aceeași lucrare.
De această dată, în Matei 10:1, el le-a dat discipolilor autoritatea și puterea de a înfăptui lucrări miraculoase.
Isus i-a și organizat pe apostoli, iar în versetele 2-4 sunt menționate numele lor.
Dar aceasta nu este doar o listă de nume, precum cea pe care o găsim consemnată în Luca 6:13-16.
Acea listă are legătură cu evenimente petrecute înainte cu câteva luni de a doua călătorie a lui Isus prin Galileea.
În schimb, pasajul din Matei face referire la a treia călătorie a lui Isus prin Galileea.
În plus, lista din Luca conține 12 nume separate prin 11 virgule;
în timp ce în pasajul din Matei numele sunt grupate, folosindu-se cuvântul „și”, care apare nu de 11 ori, ci de 6 ori.
În această listă sunt evidențiate 6 echipe.
Deci în versetele 2-4 apostolii primesc un partener;
în versetele 5 și 6 ei primesc un teritoriu;
în versetul 7 primesc un mesaj care se concentrează asupra Regatului;
iar în versetele 11 și 12 li se spune să cerceteze fiecare oraș pentru a-i găsi pe cei merituoși, mergând la casele lor.
Dar să ne gândim: A răspuns Iehova, Stăpânul secerișului, la cererea lor pentru mai mulți lucrători?
După aproximativ un an, Isus a mai trimis încă 70 de discipoli, deci 82 în total.
S-a redus prin aceasta necesitatea de lucrători la seceriș sau urgența cu care trebuia făcută lucrarea?
Să remarcăm ce a spus Isus în această privință, în Luca 10:2:
„Și le-a zis: «Da, secerișul este mare, dar lucrătorii sunt puțini.
De aceea, rugați-l pe Stăpânul secerișului să trimită lucrători la secerișul său»”.
Aceleași cuvinte care se găsesc în Matei 9:37, 38.
Înțelegem de aici că nevoia de lucrători rămăsese exact aceeași.
Ei bine, de ce putem fi siguri că aceste idei ni se aplică și nouă?
Să observăm ce a spus Isus în instrucțiunile pe care le-a dat în Matei 10:23:
„Când vă vor persecuta într-un oraș, să fugiți în altul,
căci adevărat vă spun că nicidecum nu veți termina de străbătut orașele Israelului până va sosi Fiul omului”.
Aceste cuvinte li se aplică nu doar celor care au trăit în secolul I, ci și celor care trăiesc înainte de venirea Fiului omului.
Așadar, înțelegem de aici că, până la Armaghedon, vom avea mulți oameni cărora să le predicăm.
Să ne amintim și ce a spus Isus în Matei 13:38, 39:
„Ogorul este lumea ... [iar] secerișul este încheierea unui sistem”.
Deși e adevărat că în prezent avem mai mulți lucrători ca oricând, circumstanțele continuă să se schimbe.
Când perioada secerișului a început, în 1914, populația pământului era de aproximativ 1,6 miliarde.
În prezent, mult mai mulți oameni trebuie să audă vestea bună, așa că predicăm urmând instrucțiunile lui Isus.
Ne rugăm fierbinte pentru mai mulți lucrători și ne organizăm:
primim un partener, un teritoriu, o introducere despre Regat, iar apoi îi căutăm pe oameni în mod sistematic.
În ultimii ani, sub îndrumarea Comitetului pentru serviciu al Corpului de Guvernare,
au fost organizate mai multe campanii speciale de predicare în zone foarte îndepărtate sau dens populate.
Rezultatele confirmă că secerișul este încă mare, iar lucrătorii sunt încă puțini.
De exemplu, după o campanie specială de 4 luni, organizată pentru a ajunge la vorbitorii de aymara din zona munților Anzi,
un bătrân a spus că sus în munți au găsit un grup care se întrunea de două ori pe săptămână
pentru a studia din „Cartea mea cu relatări biblice” și din „Cel mai mare om care a trăit vreodată”.
Grupul a fost surprins să afle că acele cărți fuseseră publicate de Martorii lui Iehova,
iar cei care conduceau întrunirile și mulți alții au acceptat să studieze cu frații în timpul campaniei.
Ei au fost încântați să afle despre site-ul nostru
iar în prezent unii membri ai acelui grup continuă să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova.
Chiar și în timpul pandemiei am reușit să ajungem cu vestea bună la mulți oameni
prin intermediul teleconferinței, al televiziunii sau al radioului.
În unele zone din Africa fără o conexiune stabilă la internet,
frații au difuzat la televizor și la radio nu doar programul Comemorării, ci și al întrunirilor săptămânale.
După o astfel de întrunire, un bărbat din Malawi, care nu este Martor, a spus:
„Pandemia de coronavirus mi-a oferit ocazia să aud Cuvântul lui Dumnezeu explicat într-o manieră atât de eficientă
cum n-am mai auzit niciodată în viață.
Habar n-aveam că Martorii pot preda cu atâta iscusință.
Nu aș vrea să mai ratez aceste întruniri vreodată”.
E încurajator să știm că am primit multe cuvinte de apreciere asemănătoare.
Încă mai există zone pe pământ în care interesul față de adevărul biblic este mare,
zone în care sunt vaste teritorii nerepartizate, ori în care este dificil de ajuns
sau în care nu putem predica în măsura în care ne-am dori.
Dacă suntem persecutați într-un oraș, să fugim în următorul,
pentru că trăim în perioada secerișului:
grânele sunt coapte, timpul este limitat și fiecare lucrător contează.
Însă, spre deosebire de un seceriș propriu-zis,
unde putem preconiza cât mai avem de muncă luând în calcul cantitatea de grâne rămase ce urmează să fie strânse,
în cazul acestui seceriș nu putem spune: „Suntem aproape gata!”,
pentru că deja știm că vom continua să lucrăm până la sfârșit.
Dar Isus ne asigură, în Matei 10:22, că „cine va persevera până la sfârșit va fi salvat”.