JW subtitle extractor

Bine ați venit la JW Broadcasting®!
La 13 septembrie 2025, cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad a încheiat cele cinci luni de studiu intensiv.
În ziua absolvirii, pe cursanți îi încearcă tot felul de sentimente:
bucurie – pentru că au terminat școala cu succes,
entuziasm – pentru că au alături familia și prietenii,
și, poate – doar poate –, puțină îngrijorare cu privire la ce-i așteaptă.
Haideți să urmărim cuvântările încurajatoare ținute de unii frați cu experiență.
Suntem siguri că veți prețui nestematele prezentate cu ocazia absolvirii.
Îmi face mare plăcere să vă urez bun-venit tuturor la festivitatea de absolvire a celei de-a 158-a clase a Școlii Biblice Galaad!
În continuare, vreau să mă adresez vouă, cei 52 de cursanți din această clasă.
Titlul cuvântării este: „Continuați să fiți sarea pământului!”.
Să deschidem la Matei 5:13 și să remarcăm ce a spus Isus în prima parte a acestui verset.
Aici citim:
„Voi sunteți sarea pământului”.
Isus a rostit aceste cuvinte când a ținut memorabila Predică de pe munte.
Deși toți cei prezenți cu acea ocazie au tras foloase din cele auzite,
să ne gândim cui i s-a adresat Isus în mod special.
Evident, discipolilor săi și mai ales celor 12 apostoli.
Isus tocmai îi alesese, iar ei stăteau, fără îndoială, foarte aproape de el.
Îndeosebi ei aveau nevoie să primească instruire, pentru a fi exemple bune și pentru a îndruma congregația.
Deci cuvintele „Voi sunteți sarea pământului” li se aplicau tuturor discipolilor, dar mai ales apostolilor.
Și, dragi cursanți, vi se aplică și vouă, așa cum vom vedea în această temă.
Este demn de remarcat că Isus nu a folosit o comparație.
N-a spus: „Voi sunteți ca sarea”.
Nu. A folosit o metaforă: „Voi sunteți sarea”.
El le-a zis ce erau, nu cu ce se asemănau.
La ce s-a referit Isus când a folosit această metaforă?
La faptul că efectul pe care discipolii urmau să-l aibă asupra oamenilor era la fel ca efectul pe care îl are sarea.
Mai exact, la ce s-a gândit?
Să analizăm trei aspecte la care s-ar fi putut gândi Isus când a folosit această metaforă.
Și, dragi cursanți, veți vedea că și voi sunteți ca sarea în aceste trei privințe.
Pentru început, să deschidem la Coloseni 4.
Coloseni, capitolul 4.
Poate Isus a avut în minte această idee.
Capitolul 4, cu versetul 6:
„Vorbirea voastră să fie întotdeauna plăcută, dreasă cu sare, și astfel veți ști cum să-i răspundeți fiecăruia”.
Despre ce caracteristică a sării e vorba?
Ea condimentează, intensifică aroma.
Poate face ca o mâncare bună să fie mai delicioasă, mai gustoasă, nu-i așa?
Suntem convinși, dragi cursanți, că veți avea un efect asemănător prin vorbirea și conduita voastră.
Mai ales după tot ce ați învățat la Școala Galaad, vorbirea voastră va fi plăcută,
am putea spune că va fi delicioasă,
și asta atât în congregațiile în care veți fi repartizați, cât și în familia Betel.
Cuvintele voastre nu vor fi condimentate cu piper.
Versetul nu menționa piperul, nu-i așa?
Nu vorbea despre piper negru, despre piper alb sau roșu și nici despre ardei iute, ci despre sare.
Așadar, cuvintele voastre trebuie să fie gustoase, nu iuți.
Iar asta se va vedea în temele voastre, în răspunsurile oferite la întruniri și în conversațiile de zi cu zi.
Figurativ vorbind, veți intensifica aroma din familia Betel și din congregația în care veți fi repartizați.
Să vedem acum o a doua caracteristică a sării.
În Ezechiel 16:4,
se vorbește despre o practică obișnuită în timpurile biblice, aceea de a freca copiii nou-născuți cu sare.
Știați asta, că un nou-născut era frecat cu sare? Dar de ce se proceda așa?
Un motiv ar putea fi că sarea e ca un dezinfectant și are proprietăți antiseptice.
Și în prezent, cei care au dureri în gât fac deseori gargară cu apă cu sare pentru a ucide microbii și a reduce inflamația.
Mulți oameni spală legumele cu apă cu sare, iar asta ajută la dezinfectarea acelor legume.
Așadar, sarea are capacitatea de a ucide bacteriile și alți microbi.
E un germicid.
Dar, probabil, voi, dragi cursanți, nu v-ați gândit niciodată că sunteți ca un germicid
sau că aveți efect antiseptic.
Dar, în sens spiritual, sunteți. Chiar sunteți!
Să ne gândim la un exemplu.
Poate că în familia Betel sau în congregația în care veți fi cineva îi bârfește pe alții.
Bârfa e ca un microb, nu-i așa?
Dar voi veți ucide acel microb.
Veți schimba subiectul. Veți lua apărarea acelor persoane. Cumva veți ucide acel microb.
Poate că cineva vine la voi și vă spune:
„Ai remarcat că bătrânul acesta depășește mereu timpul când ține teme?”.
Iar voi îi veți răspunde: „Să știi că n-am remarcat, dar e un bătrân tare deosebit.
E iubitor și bun, lucrează din greu pentru a-i păstori pe cei din congregație, face așa de multe!
N-ai cum să nu îl iubești!”.
Așa veți omorî acel microb. Și veți fi ca un germicid spiritual.
Veți face asta și în teritoriu.
Învățăturile false, precum Trinitatea, focul iadului sau nemurirea sufletului, sunt ca niște microbi, pe care voi îi veți ucide.
Să vedem o a treia caracteristică a sării la care, probabil, s-a gândit Isus.
Să deschidem împreună la Leviticul 2.
Leviticul 2:13.
Iată ce citim aici:
„Toate ofrandele tale de cereale să aibă sare.
Să ai grijă să nu lipsească sarea legământului Dumnezeului tău din ofranda ta de cereale.
Orice ofrandă a ta să o prezinți cu sare”.
Legea mozaică pretindea ca toate jertfele oferite lui Iehova pe altar să fie prezentate cu sare.
Și, pentru asta, istoricii evrei spun că un morman de sare se afla la baza rampei care urca la altar.
Iar în zona templului exista o cameră de depozitare, cunoscută drept camera sării, în care se țineau mari cantități de sare.
Însă poate ne întrebăm: „De ce a stabilit Iehova această cerință?”.
Într-un „Turn de veghe” se spune că „acest lucru nu se făcea pentru a da gust [pentru a intensifica aroma] jertfelor,
ci, probabil, pentru că sarea reprezenta eliberarea de [descompunere] ... sau de degradare”.
Și chiar așa e.
Deci a treia caracteristică: sarea e un conservant.
Previne descompunerea, degradarea sau putrefacția.
De exemplu, putem conserva carnea pentru o lungă perioadă, fără să o ținem la rece, dacă o tratăm cu sare.
Așadar, carnea rămâne comestibilă pentru că sarea e un conservant.
În mod asemănător, și voi veți fi un conservant spiritual în repartițiile voastre.
Suntem siguri că așa vor sta lucrurile.
Să zicem că începeți să studiați cu un fumător, iar plămânii și inima lui sunt afectate;
sau cu un dependent de droguri – creierul lui e afectat;
ori cu un bețiv – are probleme cu ficatul;
sau cu un om imoral, care poate contracta tot felul de boli îngrozitoare.
Pe măsură ce-l învățați adevărul, cu ajutorul lui Iehova va renunța la obiceiurile rele,
iar degradarea sa se va opri.
De multe ori, nu e vorba doar de oprirea procesului de degradare,
ci e vorba și de reînnoirea minții și chiar de însănătoșirea corpului.
Și, pe măsură ce persoana învață adevărul și se apropie tot mai mult de Iehova,
figurativ vorbind, o ajutați să-și conserve viața pentru eternitate.
Așa veți fi ca un conservant spiritual în teritoriu.
Dacă în familia Betel cineva face un pas greșit, care i-ar putea pune în pericol relația cu Iehova,
voi, deoarece sunteți creștini maturi, ‘veți căuta să-l îndreptați ... în spiritul blândeții’,
iar astfel îl veți ajuta să nu-și piardă viața.
Aceste exemple arată cum puteți acționa ca un conservant în repartițiile voastre.
Am discutat astăzi despre câteva caracteristici ale sării.
Așa cum am văzut, e un condiment, e un germicid și un conservant.
Metafora lui Isus e plină de semnificații.
Dacă ne gândim puțin, e chiar un compliment.
De aceea am discutat despre asta.
Este un compliment și pentru voi, dragi cursanți.
„Voi sunteți sarea pământului.”
Dar haideți să ne întoarcem la cuvintele lui Isus din Matei, capitolul 5.
După ce a făcut acest compliment, Isus a dat un avertisment.
Să citim în întregime Matei 5:13.
Iată ce a spus Isus:
„Voi sunteți sarea pământului.
Dar, dacă sarea își pierde puterea, cum îi va fi redată capacitatea de a săra?
Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni”.
Prin urmare, sarea își poate pierde puterea.
Dacă este amestecată cu substanțe vegetale sau minerale, își pierde capacitatea de a săra.
Care e lecția pentru noi?
Nu vrem să ne contaminăm pe plan spiritual, ci să ne păstrăm capacitatea de a săra.
Dragi cursanți, suntem siguri că, dacă veți aplica toate lucrurile frumoase învățate în aceste cinci luni,
vă veți păstra puterea de a săra.
În continuare, ne vom bucura de o parte a programului de absolvire care ne place foarte mult:
secțiunea „Din culise”.
Haideți să-i acordăm toată atenția fratelui Joel Kelly, care este instructor la Școala Galaad.
El va prezenta această parte, în care va intervieva câțiva cursanți.
Bun-venit la o nouă ediție „Din culise”!
În Isaia 64:8, Iehova se descrie pe el ca fiind „Olarul nostru”, iar pe noi ca fiind „lutul”.
Asemenea lutului, și noi avem imperfecțiuni, dar Iehova ne poate modela.
Dacă îi permitem lui Iehova să ne modeleze, el ne poate face să devenim orice este necesar pentru a-i îndeplini scopul.
Să vedem cum s-a întâmplat asta în cazul a cinci cursanți din cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad.
În timp ce ascultăm experiențele lor,
să remarcăm calitățile lui Iehova și cum i-a ajutat el pe acești frați în serviciul pe care i l-au adus.
Mai întâi, îi invităm pe Mark și Melissa Gratrix de la filiala din Marea Britanie.
Vă mulțumim că sunteți alături de noi la această ediție „Din culise”!
Mulțumim!
Știm că veniți din Marea Britanie, dar sunteți amândoi britanici?
Eu sunt de lângă Manchester, din nordul Angliei.
Iar eu sunt din Detroit, Michigan, Statele Unite.
Deci sunteți din părți opuse ale Oceanului Atlantic. Totuși, cum v-ați cunoscut?
Am mers la un congres internațional care s-a ținut aproape de zona în care locuia Melissa.
Atunci ne-am întâlnit, în ’98. Dar apoi au trecut ceva ani – cam șapte – până ne-am căsătorit.
OK.
Privind în urmă, ce ne puteți spune despre parcursul vostru spiritual?
Deși am avut părinți iubitori, care mi-au oferit o educație bună, nu făceam prea multe pentru Iehova.
Încă de mică, mi-am dorit să devin designer vestimentar, așa că asta a fost calea pe care am urmat-o.
Am mers la facultate patru ani, iar apoi am obținut o diplomă și am început să lucrez în acest domeniu.
Dar nu eram deloc bine pe plan spiritual, fiindcă nu cultivasem calitățile potrivite.
Eram materialistă, luam decizii proaste în privința anturajului și nici alegerile legate de destindere nu erau cele mai bune.
Nu aveam niciun obiectiv spiritual.
Și tu, Mark?
Din păcate, nici eu n-am avut un parcurs spiritual prea bun.
Am aflat adevărul de la mama, iar la 13 ani m-am botezat.
Dar imediat după aceea am început să duc o viață duplicitară. Și, cu fiecare an, situația mea se înrăutățea.
Iar asta, deși aveam exemple bune în familie și un grup de prieteni care i-au rămas fideli lui Iehova până în prezent.
Însă adevărul e că numai Iehova știa cum și cu cine îmi petreceam timpul
și că nu eram nicidecum persoana care pretindeam că sunt.
Mulțumim că ați fost atât de sinceri! Nu e ușor să vorbești deschis despre astfel de lucruri.
Dar ce v-a determinat să faceți schimbări?
E interesant că tata, deși nu era Martor al lui Iehova, mi-a arătat prin exemplul său ce înseamnă să fii un tată bun și un soț bun.
Iar când am început să vorbesc cu Melissa, am vrut să fiu un soț cât mai bun pentru ea.
Deși aveam o relație la distanță, am hotărât imediat să studiem împreună săptămânal, prin telefon.
Era prima oară când făceam ceva spiritual cu motivația corectă.
În timp, am simțit că relația mea cu Iehova a devenit în sfârșit reală.
Și abia atunci am realizat cât de mult îl rănisem pe Iehova de-a lungul anilor.
Înainte să ne căsătorim, eu am început pionieratul.
Dar, la fel ca Mark, am avut mustrări de conștiință pentru unele decizii din trecut.
Așa că amândoi am fost de acord să vorbim cu bătrânii de congregație.
A fost o decizie înțeleaptă, fiindcă apoi ne-am revenit pe plan spiritual.
Ce impact poate avea studiul aprofundat al Bibliei asupra conștiinței și a spiritualității!
Ce s-a întâmplat după aceea?
Amândoi am început să ne dorim să facem mai mult pentru Iehova. Așa că ne-am pus la dispoziție.
Am depus o cerere pentru Galaad – pe vremea când pionierii puteau depune o astfel de cerere –,
am depus o cerere pentru LDC și pentru Betel.
Eram bucuroși, însă n-am primit niciun răspuns în urma acestor cereri.
OK.
Așa că niște prieteni buni ne-au dat ideea de a sluji unde e nevoia mai mare în Nicaragua. Și asta am făcut.
Cum a fost în Nicaragua?
Am aici o poză. Suntem noi doi în lucrarea de predicare.
A fost minunat!
Am avut rezultate frumoase. Oamenii erau prietenoși și am început multe studii biblice.
Acel an ne-a prins foarte bine.
– După cum vezi, în general, ne deplasam cu bicicletele.
– Da, am observat.
Dacă erai pe jos, nu puteai trece pe lângă casa unor frați fără să fii invitat la masă.
Deși aveau puține lucruri, erau ospitalieri și am învățat atât de multe de la ei!
Uitându-mă la poză, nu pot să nu observ bucuria de pe fețele voastre. Păreți atât de fericiți!
E evident că v-a plăcut să slujiți acolo.
Mulțumesc!
După ce v-ați întors din Nicaragua, ați fost invitați la Betelul din Marea Britanie.
În ce departamente slujiți în prezent?
Lucrez la Departamentul juridic și îi ajut pe cei din serviciul special cu timp integral să-și obțină viza.
E frumos să vezi cum, în astfel de ocazii, Iehova te sprijină la fiecare pas,
fiindcă, deși e un proces lung, el ridică toate barierele.
Frumos!
– Tu unde lucrezi, Mark?
– Eu sunt la Departamentul de informații publice.
În mare, munca noastră presupune să oferim informații corecte despre Martorii lui Iehova
jurnaliștilor, autorităților și altor specialiști.
Pare ceva destul de complicat.
Da, și mie mi s-a părut la fel. Am fost îngrozit când am primit această repartiție.
Mi-amintesc că într-o noapte n-am putut să dorm pentru că mă tot gândeam la munca pe care trebuia s-o fac.
M-am dus în sufragerie și am citit capitolele 3 și 4 din Exodul.
Acolo se arată că Moise a primit o repartiție asemănătoare.
Trebuia să meargă să vorbească cu faraonul, un înalt oficial al statului.
Dar, de fiecare dată când Moise spunea că se simte incapabil să o facă,
Iehova îl asigura că el însuși avea să-l ajute să se achite de această responsabilitate.
Iar asta am simțit atât eu, cât și colegii mei de departament.
De fiecare dată când ne simțeam depășiți sau că n-avem experiența necesară, Iehova ne-a ajutat.
Iar asta ne-a întărit atât de mult credința!
E încurajator modul în care Iehova vă folosește.
Ce parcurs frumos ați avut, având în vedere cum erați pe plan spiritual la început!
Ne-ați putea spune ce ați învățat despre Iehova în tot acest timp?
Da.
Am văzut că Iehova a fost foarte răbdător cu mine,
pentru că știa că îmi doream o viață interesantă și că îmi plăcea să învăț lucruri noi.
Și mi-a permis să trăiesc așa.
Deși într-o anumită măsură eram fericită,
mi-am dat seama că, făcând lucrurile cum vrea Iehova, nu doar că dezvolt calități care mă apropie de el,
dar am și o viață interesantă.
Iehova m-a ajutat să dobândesc abilități noi și să mă bucur de repartiții frumoase, de care altfel nu aș fi avut parte.
Îi sunt atât de recunoscătoare lui Iehova că mi-a permis să gust și să văd cât de bune sunt aceste lucruri
și că nu m-a abandonat!
Da. Iar tu, Mark?
Eu am văzut cât de îndurător este Iehova.
Privind în urmă, îmi dau seama că am ezitat să cer ajutorul spiritual de care aveam nevoie pentru că-mi era teamă.
De fapt, nu înțelesesem ce simte Iehova față de cei care erau ca mine.
Dar un prieten bun mi-a arătat un verset care m-a ajutat și pe care vreau să vi-l împărtășesc.
Te rog!
Este din Isaia, capitolul 28.
Îmi place mult pasajul care începe cu versetul 24 și pe acesta vreau să-l citesc.
Aici scrie: „Ară plugarul toată ziua înainte să semene?”.
În această ilustrare, agricultorul nu ară încontinuu.
El se concentrează la recoltă, la ceea ce se obține în urma muncii sale.
Așa a procedat Iehova cu mine.
El n-a vrut cu orice preț să mă disciplineze sau să mă pedepsească.
Iehova mi-a arătat că vrea să fiu fericit și să mă simt curat și util în serviciul său.
Eu și Melissa suntem recunoscători că simțim cât de minunat este să-i slujești lui Iehova.
Experiența voastră ne ajută să înțelegem mai bine acest verset.
Și, ca să continui ideea lui Mark, aș vrea să mă refer la un verset pe care l-am discutat în clasă, Evrei 9:14.
Acolo se arată că Iehova ne permite să-i aducem un serviciu sacru dacă avem o conștiință curată.
Noi ne-am convins personal de asta.
Înțelegem deci cât de important este să ne continuăm serviciul adus lui Iehova, să nu ne lăsăm paralizați de greșelile din trecut.
Voi n-ați făcut asta.
E evident că Iehova vă ajută și vă folosește din plin. Vă mulțumim mult!
Următoarea noastră invitată este Wanjiku Waichigo și vine de la filiala pentru Africa de Est.
Deci, Wanjiku, știm că ne vizitezi din Kenya. Am auzit că frații de acolo îți spun Sheko. Așa e?
– De fapt, e Shepo. Dar spune-mi Sheko.
– OK, Sheko.
Ce ne poți spune despre tine?
Mama a aflat adevărul când eram mică, așa că am fost crescută în adevăr.
Tata nu este Martor. El a vrut că eu și frații mei să facem facultate.
– Prin urmare, am vrut să devin avocat.
– Serios? OK.
Da. Voiam să lupt pentru cei defavorizați, pentru dreptate.
Mi-am zis: „Când voi fi mare, asta vreau să fac!”.
Cred că a pretins mult timp și multe eforturi să studiezi dreptul.
– Ți-a afectat asta relația cu Iehova?
– Din păcate, da.
Iar asta pentru că, pe parcursul școlii, mă gândeam doar la examene și la cariera mea.
Așa că obiectivele mele spirituale au rămas pe locul doi.
Și ce te-a determinat să faci schimbări?
După facultate m-am mutat într-o casă ce, întâmplător, era lângă o sală a Regatului.
Și îmi amintesc că, după o zi grea de muncă, mă întorceam acasă obosită și am văzut un grup de Martori mergând la sală.
Erau bucuroși.
Mi-am zis: „Așa sunt și eu. Așa am fost crescută. Asta ar trebui să fac: să fiu cu ei”.
Așa că, la următoarea întrunire, m-am dus la sală.
– Deci, în acest caz, a fost bine să urmezi mulțimea ...
– Așa e.
... pentru că te-ai întors la sala Regatului.
Și, după ce te-ai întors, spune-ne: Cum a fost să fii din nou cu frații și surorile?
Congregația unde am mers era iubitoare și foarte călduroasă.
M-au primit cu mult drag și m-au făcut să mă simt ca acasă.
Spiritual, mi-au salvat viața.
Mă bucur să aud asta.
Dar cum ai început serviciul cu timp integral? Ce te-a făcut să-ți dorești asta?
Mi-am propus să citesc Biblia într-un an, urmând un program de citire zilnică.
Mi-am descărcat „Watchtower Library” și, înainte de a merge la muncă, dimineața devreme,
citeam capitolele alocate zilei respective.
După ce terminam de citit, făceam cercetări pe marginea acelor versete și mi-am păstrat acest obicei și în continuare.
– A fost un studiu profund al Bibliei.
– Da.
Deci ăsta a fost începutul. Te-a mai ajutat și altceva?
Am început să ies în predicare cu câțiva pionieri, în special cu o prietenă care făcea și ea pionierat.
Ea îmi tot spunea încontinuu că ar trebui să încep și eu pionieratul.
Dar pe atunci lucram cu normă întreagă și nu aveam cum să fac asta.
– Dar a insistat!
– Da, nu s-a oprit o clipă.
OK.
Așa că, până la urmă, am început pionieratul.
– Uite, am fost și la Școala pentru Pionieri.
– Ia să vedem!
– Aici suntem noi două.
– Aveți în mână manualul Școlii pentru Pionieri.
– Și sora cine e?
– Este sora care a tot insistat să încep pionieratul.
Ea făcea pentru a doua oară această școală, iar acum eram în aceeași clasă.
Se pare că perseverența ei a fost răsplătită.
Da, această școală a fost un cadou minunat de la Iehova!
– Și încă sunteți prietene bune!
– Da!
Super!
Apoi ai început să ajuți filiala lucrând cu normă redusă, iar ulterior cu normă întreagă.
– În ce departament lucrezi?
– Lucrez la Departamentul juridic.
Acum mă gândesc puțin la situația ta.
Tu ai avut ocazia să lucrezi în domeniul juridic atât în această lume – ți-ai clădit o carieră –,
cât și pentru Iehova – pentru organizația sa.
– Dacă ar fi să le compari, e vreo diferență?
– Nu se pot compara.
Când eram avocat, totul se rezuma la bani, la a avansa în funcția pe care o aveam.
Iar acum, că lucrez pentru Iehova, îi ajut pe frații mei.
Pe ei îi iubești înainte să-i cunoști. Și, odată ce-i cunoști, îi iubești și mai mult.
Munca pe care o fac îmi aduce multă bucurie și nu se compară cu nimic.
E extraordinar!
Îți mulțumim mult pentru experiența ta! Am văzut cum Iehova te folosește și apreciem sacrificiile tale.
Atât tu, cât și Mark și Melissa,
v-ați lăsat modelați de Iehova de-a lungul timpului și e încurajator să vedem progresul vostru spiritual.
Vă mulțumim mult!
Următorul nostru invitat este din Republica Dominicană.
Îi spunem bun-venit fratelui Tito Abreu.
– Tito, bine ai venit!
– Mulțumesc!
Spune-ne despre tine. Ai fost crescut în adevăr?
Ei bine, mama e o Martoră a lui Iehova, însă tata nu.
Totuși, tatăl meu ne-a susținut, pentru că a văzut cum adevărul ne-a schimbat viața.
Și, pentru că mama îl iubea mult pe Iehova și iubea mult și predicarea, ne-a lăsat un bun exemplu.
Iar asta m-a ajutat să-mi fixez cu ușurință obiectivul de a deveni pionier.
Mai târziu, am făcut MTS-ul în anul 2010.
– Ai fost la MTS?
– Da!
Și apoi unde ai fost repartizat?
Am fost repartizat ca pionier special undeva în centrul insulei. Mi-a plăcut mult să slujesc acolo.
– Vreau să-ți arăt această poză.
– Uau!
Aici sunt eu împreună cu fratele José. Am făcut această poză în mijlocul junglei.
Acum José este pionier special, dar pe atunci era vestitor nebotezat.
În spate se poate observa o căsuță.
În astfel de locuri, căutam persoane surde cărora să le predicăm.
Dar, în acea casă, părinții vorbeau creola haitiană,
unii dintre copii vorbeau spaniola,
iar un copil mic vorbea – de fapt, nu vorbea, trebuia să vorbești cu el – în limbajul semnelor.
Așa că, la acea casă, a trebuit să predicăm în trei limbi.
– Și tu știi limbajul semnelor?
– Da.
Sora mea mai mare e surdă, de aceea toată familia a trebuit să învețe limbajul semnelor.
Și, odată ajuns în repartiție, ce-ai făcut? Ai mers pur și simplu la casele oamenilor căutându-i pe cei surzi?
Ei bine, cu ajutorul fraților locali am făcut această căutare.
Mai întâi, am mers în următoarele trei locuri:
am început cu secția de poliție, cu o bază militară și cu primăria.
– Ați început de sus!
– Da.
Și cum a mers?
Foarte bine, pentru că Martorii lui Iehova au o reputație bună în oraș datorită comportamentului lor exemplar.
Iar oamenii din aceste instituții au fost impresionați să vadă interesul Martorilor pentru cei surzi.
Aceste căutări au dat rezultate.
Eu, de exemplu, m-am ales cu trei vizite ulterioare, pentru că la primărie erau trei angajați surzi. Și m-am bucurat să le predic.
– Deci, cu ajutorul primarului, ai obținut trei studii biblice.
– Da.
Uau! Și au progresat?
Da, mai ales un cuplu.
Cei doi nu erau căsătoriți.
Dar, pentru că au învățat adevărul, au vrut să facă ce e bine și să asculte de Iehova. Așa că s-au căsătorit.
Ei au ajuns să aibă o relație bună cu Iehova și chiar au început să le predice adevărul și altor surzi din comunitatea lor.
Ce încurajator! E frumos să vezi creșterea din teritoriul de limbajul semnelor.
Știm că și teritoriul de spaniolă are rezultate frumoase, dar și în alte limbi de acolo se înregistrează progrese.
Da.
Să urmărim un video care prezintă rezultatele dintr-un astfel de teritoriu.
Pe teritoriul insulei Hispaniola se află două țări: Republica Dominicană și Haiti.
Martorii lui Iehova din aceste țări demonstrează o credință puternică.
În Republica Dominicană, lucrarea de predicare se extinde tot mai mult,
inclusiv în teritoriul de creolă haitiană.
Mulți haitieni își părăsesc țara și se mută aici pentru a avea o viață mai bună și mai stabilă.
Deși haitienii cred în Dumnezeu, spun totuși că pe ei nu-i ajută.
Iar asta ne întristează.
Dar aici intervenim noi.
Suntem alături de ei ca să-i înțelegem, să-i ascultăm și să vorbim cu ei.
Iar când ne întoarcem să-i vizităm, le oferim speranța de care au nevoie.
Îi ajutăm să creadă în Dumnezeu și le arătăm din Biblie că lui îi pasă cu adevărat de ei.
Când ajungem la casele oamenilor, aceștia ne întâmpină mereu cu un zâmbet cald și ne invită înăuntru.
Deși predicăm două sau trei ore, nu parcurgem mult teritoriu, pentru că stăm mult la fiecare casă pe care o vizităm.
Îi lăsăm pe ei să aleagă subiectul de discuție.
E foarte ușor să începi conversații naturale folosind întrebări simple, precum:
„Ce mai faci? Cum mai este familia ta?”.
De la astfel de întrebări se încep conversații atât de frumoase!
Când oamenii află ce ne învață Biblia, încep să facă schimbări puțin câte puțin.
Iar asta îți aduce o bucurie și o satisfacție greu de descris în cuvinte.
Odată, în lucrarea din casă în casă, am întâlnit o femeie extrem de îndurerată,
pentru că-și pierduse în moarte bebelușul, singurul ei copil.
Când a aflat că nu Iehova Dumnezeu este de vină pentru pierderea ei, a fost impresionată.
Puțin mai târziu, a spus că singura modalitate prin care îl putea răsplăti pe Iehova pentru că a scos-o din întuneric spiritual
este aceea de a-i sluji.
În prezent, este sora noastră și o iubim mult.
E frumos să o vezi zâmbind mai des, pentru că acum are un scop în viață.
E o bucurie atât de mare să vezi pe cineva ieșind din apă după ce se botează,
știind că Iehova l-a ajutat să facă acel pas!
Când îi ajuți pe alții să-și schimbe viața, ai un sentiment unic, ce nu se poate compara cu nimic!
Deși în congregație eram în jur de 30 de vestitori, asistența medie la întruniri era de circa 70 de persoane.
Iar la Comemorare eram obișnuiți să avem o prezență de peste 300, ceea ce e de zece ori mai mult decât numărul vestitorilor.
Înțeleg de ce Iehova este atât de răbdător.
Încă avem multă muncă de făcut.
Același lucru se întâmplă în toată țara.
Oamenii sunt gata să audă vestea bună.
După cum a spus Isus în Ioan, capitolul 4, secerișul spiritual este mare și urgent, iar lucrătorii ‘se bucură împreună’.
Suntem foarte fericiți că putem lua parte la acest seceriș mondial!
E impresionant să vezi cum Iehova binecuvântează lucrarea din această zonă și cum îi atrage pe oameni la el!
Acum spune-ne: În Betel, la ce departament lucrezi?
În prezent, lucrez la Departamentul pentru îngrijirea sănătății.
Noi îi ajutăm pe cei din serviciul special cu timp integral,
inclusiv pe misionari, pe pionierii speciali și pe supraveghetorii de circumscripție, din Republica Dominicană.
Dar, pentru că situația fraților din Haiti este una dificilă, le oferim și lor ajutorul nostru.
De la filiala din Haiti?
Văzându-i pe acești frați din serviciul special venind în Republica Dominicană pentru a primi îngrijire medicală,
ce calități observi în general la ei?
Știm că acești frați au responsabilități solicitante. Așa că îi ajutăm să se relaxeze și să se simtă bine.
Și, bineînțeles, le oferim ajutorul medical de care au nevoie.
Iar atitudinea lor ne impresionează.
Asta îmi amintește, de exemplu, de un cuplu.
Din păcate, a trebuit să le explicăm că medicul stabilise în cazul lor un diagnostic grav.
Și, după ce au înțeles care era situația și ce tratament se impunea, prima lor întrebare a fost:
„Cât de repede putem începe tratamentul?”.
Auzind asta, medicul a întrebat: „De ce?”.
A fost emoționant ce au răspuns.
I-au zis: „Prietenii noștri, frații și surorile din Haiti, au nevoie de noi și vrem să fim alături de ei.
Deci, dacă începem repede, ne putem întoarce și putem predica cu ei în continuare”.
A fost frumos să vezi că, și în acea situație grea, gândul le era la frații lor.
Într-adevăr, au arătat o iubire neegoistă.
Îți mulțumim pentru experiență!
Înțelegem deci că ai o legătură strânsă cu Haiti. Însă nu doar datorită muncii tale.
În ultimele cinci luni petrecute aici, la Galaad, nu ai avut un coleg de cameră din Haiti?
Ba, da. Așa este.
– Ai vrea să vorbim și cu el?
– Sigur!
Îi spunem bun-venit fratelui Francklin Aimé de la filiala din Haiti!
– Francklin, ne bucurăm că ești aici, la „Din culise”!
– Și eu mă bucur!
Povestește-ne puțin despre tine. Ai fost crescut în adevăr?
Da. Încă de mic am aflat adevărul, mama fiind o închinătoare a lui Iehova.
Mai am patru frați, iar eu sunt cel mai mic.
Ce m-a impresionat foarte mult la mama mea, a fost credința și sârguința de care a dat dovadă.
Chiar dacă uneori se întâmpla să nu știe ce avea să ne pună pe masă a doua zi, ea întotdeauna s-a încrezut în Iehova.
Am văzut-o deseori pe mama rugându-se lui Iehova și lăsând totul în mâna lui. Iar Iehova s-a îngrijit mereu de noi.
Exemplul ei m-a ajutat să-l consider pe Iehova o persoană reală și mi-a întărit credința în el.
Cu siguranță, exemplul de loialitate al mamei ți-a fost de folos. Ce altă instruire ai mai primit?
În 2010 am mers la MTS.
– Tito, n-ai fost și tu atunci la MTS?
– Ba da, în același an, dar într-o altă parte a insulei.
– Și botezul l-am făcut tot deodată, în același weekend ...
– Același weekend?
... în ’97.
Incredibil! Parcă ați fi trăit aceeași viață, doar că în părți opuse ale insulei.
Da.
Dar știm că, în ianuarie 2010, un cutremur devastator a lovit Haiti.
El a produs multe daune, mulți oameni și-au pierdut viața.
Cum v-a afectat asta școala?
Programul cursurilor a fost modificat.
Dimineața eram la școală, ca de obicei, dar după-amiaza ne dedicam complet operațiunilor de ajutorare.
Am la mine o poză pe care aș vrea să ți-o arăt.
OK. Cine e aici?
Sunt colegii mei de clasă care, într-o după-amiază, descărcau dintr-un camion ajutoarele sosite pentru frații aflați în nevoie.
Ce interesant!
Deci dimineața voi învățați despre exemplul lui Isus, iar după-amiaza puneați în practică ce vi se predase.
Da.
Ce frumos! Și după școală unde ai fost repartizat?
Am fost trimis ca pionier special într-un oraș mic.
Mi-a plăcut mult acea repartiție, pentru că am văzut cum Iehova a binecuvântat lucrarea de acolo
și am avut privilegiul de a-i ajuta pe oameni să-l cunoască pe Iehova și să-i slujească.
E clar că haitienii au necesități spirituale și sunt receptivi la adevăr.
Dar cum au afectat conflictele civile lucrarea de predicare?
Conflictele civile nu slăbesc nicidecum zelul fraților și surorilor din Haiti.
Deși numărul total al vestitorilor a scăzut în ultimii ani, deoarece mulți au plecat din țară,
lucrarea de predicare a luat o amploare tot mai mare.
De exemplu, în anul de serviciu 2024 s-a înregistrat o creștere de 18% în ce privește studiile biblice,
comparativ cu 2021, când au început să fie tot mai multe conflicte.
Numărul pionierilor auxiliari a crescut de patru ori,
iar numărul celor care s-au botezat s-a dublat.
Iehova binecuvântează din plin predicarea în pofida încercărilor.
Ne bucurăm când vedem asta.
Dar, legat de conflictele civile, ai spus că acestea s-au înmulțit în ultimii ani.
Cu siguranță, nu e ușor.
Cum au fost frații afectați?
Mulți frați și surori au trebuit să-și lase în urmă casele de mai multe ori.
Unii dintre ei au plecat doar cu rucsacul de urgență, iar alții doar cu hainele de pe ei.
Se duceau într-o altă zonă, iar apoi, după câteva săptămâni sau luni, trebuiau să plece din nou.
Am fost atât de impresionat să văd că, în pofida acelei situații grele,
frații și-au păstrat pacea și o atitudine pozitivă.
De exemplu, în urmă cu câteva luni, 300 de frați și surori care locuiau în apropierea capitalei
au trebuit să fugă în cel mai apropiat oraș mare.
Și, în aceeași săptămână, Biroul Betelului a luat măsuri ca doi membri ai Comitetului filialei
să meargă și să-i încurajeze pe frați prin cuvântări de serviciu și au organizat o întrunire specială.
– Mai am o poză pe care vreau să ți-o arăt.
– OK. Și ce se întâmplă aici?
Aceasta este întrunirea specială care a fost organizată.
Putem observa că toți cei prezenți sunt bine îmbrăcați.
Iar membrii Comitetului filialei au fost impresionați să vadă că, la acea întrunire specială,
sala Regatului s-a umplut cu acești frați și surori care tocmai își părăsiseră casele.
Totuși, ei erau bucuroși și gata să i se închine lui Iehova.
E extraordinar!
Deși acești frați fugiseră ca să-și scape viața, ei au venit la întrunire la sala Regatului. Ce exemplu!
Evident, puterea lor provenea de la Iehova.
E îmbucurător să vedem cum Iehova se folosește de organizația sa și de frații aflați în frunte.
În continuare, vom urmări un video
în care vom vedea ce spune un supraveghetor de circumscripție despre situația celor din Haiti.
Haiti se află în partea vestică a insulei Hispaniola.
Slujitorii lui Iehova de aici se confruntă cu situații dificile.
Totuși, ei manifestă curaj și umilință și își pun toată încrederea în Iehova.
Exemplul lor de credință este încurajator.
Urma să participăm în persoană la primul congres de circumscripție de după pandemia de COVID-19.
Unii frați locuiau în zone afectate de tulburări civile.
Asta însemna că avea să le fie greu să plece de acasă și să vină la sala de congrese.
Trebuiau să dea dovadă de mult curaj.
Când am ajuns la sala de congrese, am văzut că mulți frați deja erau acolo.
Erau bucuroși și se strângeau în brațe.
Surorile se îmbrățișau și se încurajau una pe cealaltă.
Trecuse mult timp de când frații nu mai fuseseră împreună.
A fost un adevărat banchet spiritual!
Cuvântările prezentate la congres ne-au întărit mult credința
și ne-au ajutat să ne pregătim pentru încercările ce ne stăteau înainte.
Din cauza tulburărilor civile, în următorii doi ani
nu am mai participat în persoană la un congres de circumscripție la sala de congrese.
Mă bucur atât de tare când văd că frații stau aproape de Iehova și că îi rămân fideli!
Bătrânii de congregație arată multă umilință, aplicând imediat instrucțiunile primite din partea organizației.
De îndată ce vine o nouă îndrumare, ei depun mari eforturi pentru a o aplica,
mai ales când aceasta are legătură cu frații și surorile care sunt afectați de violența din jur.
Când îi privim pe frați, vedem de câtă iubire dau dovadă.
Ei nu și-au pierdut niciodată iubirea și se sprijină unii pe alții.
De asemenea, vedem că, deși întâmpină mari probleme, relația lor cu Iehova este tot mai puternică.
Fără îndoială, acești frați și-au întărit încrederea în Iehova
și sunt și mai dispuși să aplice instrucțiunile primite din partea organizației sale.
Ei demonstrează o perseverență extraordinară.
Eu și soția mea am învățat o lecție valoroasă.
Credem cu tărie că cel mai bun lucru pe care-l putem face este să-l lăsăm pe Iehova să ne ghideze pașii.
Știm că el nu ne va părăsi niciodată.
Nu ne va lăsa, indiferent de situația prin care am trece.
De aceea, oricât de grea ar putea deveni o încercare, ne vom putea baza întotdeauna pe Iehova.
O insulă cu două țări, în care poporul lui Iehova îi slujește cu fidelitate.
Experiențele de pe insula Hispaniola ne aduc aminte că Iehova este alături de noi
și că vom putea persevera și prospera în pofida oricăror provocări.
Cât de emoționant!
Chiar dacă frații din Haiti sunt nevoiți să treacă prin încercări,
conform cu Coloseni 1:11, ei ‘suportă toate lucrurile cu bucurie’.
Iar asta arată că primesc spirit sfânt.
Iehova îi sprijină pe frați și le oferă puterea de care au nevoie.
Vă mulțumim pentru exemplul vostru de perseverență și de credință
și pentru iubirea pe care le-o arătați fraților din Republica Dominicană și din Haiti.
Ce am auzit astăzi aici nu sunt doar poveștile a cinci persoane, ci este o poveste despre Iehova.
Am văzut că el își folosește puterea pentru a-și ajuta slujitorii să înfrunte încercări pe care nu le-ar putea înfrunta singuri.
Am văzut și că atrage oameni la el prin intermediul predicării.
Și am mai remarcat că Iehova este un Olar iubitor și îndurător, care își modelează slujitorii să devină orice e necesar.
E adevărat, asemenea lutului, suntem imperfecți, cu toții avem unele limite.
Dar, atât timp cât ne lăsăm modelați, Iehova ne poate face să devenim orice e necesar pentru scopul său.
Deci întrebarea ce se ridică e: Ce te va face Iehova pe tine să devii?
Abia așteptăm să ne revedem la următoarea ediție „Din culise”!
Le mulțumim mult lui Joel și cursanților pentru aceste interviuri frumoase. Ne-au plăcut mult!
În cele ce urmează, ne vom bucura de o altă parte încurajatoare a acestui program:
cuvântarea de încheiere.
Ea va fi prezentată de fratele Jody Jedele, membru al Corpului de Guvernare.
Titlul temei este foarte scurt:
„Continuați să câștigați bunăvoință”.
Te ascultăm.
În calitate de cursanți și, în curând, absolvenți, inimile vă sunt pline de apreciere pentru tot ce ați primit la Galaad.
Aici ați avut posibilitatea de a vă dedica studiului Bibliei
și ați ajuns să-l cunoașteți și să-l iubiți pe Iehova mai mult decât înainte.
Ne-am bucurat să auzim cuvintele voastre pline de apreciere.
Voi ați beneficiat de sprijinul Departamentului școlilor teocratice și al instructorilor,
de serviciile departamentelor din Betel;
și nenumărați frați și surori v-au ajutat personal într-un fel sau altul.
De ce au procedat toți așa? De ce v-au susținut?
Pentru că vă iubesc și au vrut să profitați din plin de instruirea de la Galaad.
Da, vi s-a dat, cu adevărat, foarte mult. De ce?
Ca să puteți susține, întări și stabiliza.
Lui Satan nu-i place că peste nouă milioane de persoane se bucură de paradisul spiritual,
că mii intră în el săptămânal.
Iar noi vrem ca și mai mulți să vină și să se bucure de acest paradis.
La Școala Galaad, voi ați fost întăriți și susținuți.
Acum luați instruirea, ce ați învățat, relația cu Iehova și faceți la fel cu alții: întăriți-i și susțineți-i.
Cum veți proceda?
Continuând să faceți ce fac toți slujitorii lui Iehova.
Toți încercăm să-l imităm pe Tatăl nostru în repartițiile noastre, în activitățile zilnice.
Așa făceați înainte de Galaad și așa veți face acum într-o măsură mai mare când plecați de la Galaad.
Ce vă va ajuta în acest sens?
Haideți să analizăm câteva idei interesante și unele modalități practice de a-i întări și a-i susține pe alții.
Să deschidem la Proverbele, capitolul 13, versetul 15a.
Aici citim: „Adevărata perspicacitate aduce bunăvoință”.
Ce idee transmite versetul?
Desigur, ne place să ne bucurăm de bunăvoința altora,
dar, în mod special, dorim bunăvoința lui Iehova, aprobarea sa, recunoașterea sa, binecuvântarea sa,
iar Iehova vrea să ne arate bunăvoință.
El caută ocazii să le arate bunăvoință cursanților (adică ... slujitorilor săi!),
și voi ați simțit asta în viața voastră înainte să veniți la Galaad.
Voi sunteți persoane spirituale și vă bucurați de bunăvoința lui Iehova.
Acum, când plecați de la Galaad, continuați să arătați perspicacitate ca să primiți în continuare bunăvoință!
Dar ce înseamnă în accepțiunea Bibliei „a arăta perspicacitate”?
O lucrare de referință spune că expresia ebraică pentru adevărata perspicacitate înseamnă
„a avea chibzuință, judecată sănătoasă și opinii înțelepte”.
Altă lucrare spune că este „capacitatea de a vedea în profunzime, dincolo de aparențe”.
Ea se referă la „cunoașterea inteligentă a cauzei”.
„Este acea cunoaștere care ajută o persoană să acționeze înțelept și să aibă succes.”
Acum înțelegem mai bine.
Toți trebuie să arătăm judecată sănătoasă, să privim dincolo de aparențe.
Deci această noțiune nu e atât de complicată.
Atunci de ce e amintită în Proverbele?
Deoarece nu e întotdeauna ușor să arăți perspicacitate.
În repartiția noastră întâlnim persoane diferite și situații diferite.
În plus, suntem imperfecți, avem opinii diferite, provenim din medii diferite, din culturi diferite.
De asemenea, colaborăm cu alte departamente care nu au aceleași priorități ca ale noastre.
Și, pe deasupra, tu sau cealaltă persoană poate n-ați dormit prea bine noaptea anterioară.
Așa că poate fi greu să arăți perspicacitate.
Să ne gândim la exemplul lui Moise.
Era un om fidel și spiritual.
În general, el a avut favoarea lui Iehova.
Dar a mai avut el favoarea, sau bunăvoința Sa, când israeliții i-au cerut apă la Meriba, lângă Cades?
Era într-o situație grea, era sub presiune.
Iar când a lovit stânca, a ieșit apă.
Din păcate, Moise n-a arătat perspicacitate.
Nu i-a dat glorie lui Iehova.
El n-a procedat corect cu poporul.
N-a fost un factor stabilizator.
Aceasta arată că, deși putem avea bunăvoința, sau binecuvântarea, lui Iehova în general,
se poate întâmpla să nu avem bunăvoința sa într-o anumită situație.
Moise nu și-a pierdut repartiția, a rămas conducătorul națiunii.
Dar a fost disciplinat și a pierdut o repartiție viitoare fiindcă n-a arătat perspicacitate.
Deci să arătăm perspicacitate mai ales când este greu.
Care e primul pas în acest sens?
Să deschidem la Psalmi. Psalmul 32:8.
Psalmul 32:8.
Iehova spune: „Îți voi da perspicacitate și te voi învăța calea pe care trebuie să mergi.
Te voi sfătui în timp ce ochii mei vor fi asupra ta”.
Deci, în primul rând, recunoaștem că Iehova e sursa perspicacității.
El ne instruiește prin Cuvântul său, prin spiritul sfânt, prin organizație și prin frații noștri.
După aceea, odată ce ne-am armonizat ideile cu modul lui Iehova de a acționa,
putem gestiona situația corect.
Noi imităm calitățile și modul său de acțiune.
Voi deja faceți asta. Deja ați simțit bunăvoința lui Iehova.
Deci continuați să câștigați bunăvoința sa.
Continuați să arătați perspicacitate.
Atunci îi veți putea întări și susține pe frați.
Să analizăm câteva situații și să vedem cum putem să arătăm perspicacitate
și să câștigăm bunăvoința lui Iehova.
Noi vrem să-i ajutăm pe frații și surorile noastre, nu-i așa?
Vrem să-i întărim.
Mă adresez acum fraților. Ești bătrân și vezi că o soră nu vine regulat la întruniri.
Desigur, vrei să o ajuți. Și, cu alt frate, fixați o vizită de păstorire.
La vizită, îi spui că i se simte lipsa în congregație, îi citești versete despre importanța întrunirilor și te rogi.
Evident, a fost bine că ai făcut vizita.
Informațiile au fost bune. Însă ai arătat perspicacitate?
Aproape, dar nu chiar.
Ai avut intenții bune, dar perspicacitate ...
Nu ți-ai făcut timp să afli că soțul nu-i permitea să folosească mașina ca să vină la întruniri.
De fapt, ea avea nevoie de transport.
Locuia la douăzeci de minute de sală și nu voia să fie o povară pentru alții.
Ne amintim ce e perspicacitatea?
Ea înseamnă ʻsă cunoaștem cauzaʼ și abia apoi să acționăm.
Sora n-avea nevoie de sfaturi privind întrunirile, ci de încurajare ca să nu se considere o povară.
Trebuia să înțeleagă că e OK să ceară ajutor și că frații erau bucuroși s-o ajute.
Tu ai plecat gândindu-te că ai dat un sfat biblic clar, dar sora a rămas tot fără transport.
Și acum e și descurajată. Ai fost un sprijin?
Trebuia să arăți perspicacitate. Ce te-ar fi ajutat?
Cum puteai înțelege adevărata cauză a problemei?
Având interes sincer și o ureche ascultătoare.
Vrem să ne facem timp să ascultăm și să aflăm care-i adevărata problemă și apoi vom manifesta perspicacitate.
Dar doar frații trebuie să arate perspicacitate și să susțină congregația? Nicidecum!
Surorile joacă un rol important în întărirea congregației.
Jumătate sau chiar mai mult dintre vestitori sunt surori, un grup mare ce are nevoie de susținere.
Și voi, dragi surori, uneori puteți face mai mult decât frații.
Să deschidem la Tit 2:3a.
„Femeile în vârstă să aibă o conduită care îl onorează pe Dumnezeu.”
Toate sunteți surori spirituale, care arată respect față de Iehova și față de organizația sa.
Dar nu vreau să spun că vreuna dintre voi este în vârstă!
Știu că nu-i politicos să vorbești despre vârsta surorilor!
Dar, când veți merge în congregațiile și repartițiile voastre, veți întâlni acolo surori mai tinere decât voi.
Cum le puteți ajuta? Versetul 4 spune „ca să le poată sfătui pe cele mai tinere”.
Înțelegeți rolul vostru? Fiind femei spirituale, le puteți ajuta pe surorile mai tinere.
Le puteți întări și susține. Să luăm un exemplu.
O soră locuia cu părinții ei, care nu erau în adevăr.
Ea era o soră minunată.
Dar hainele ei, deși nu erau niciodată șocante, puteau fi, uneori, mai îngrijite, mai modeste.
Să ne amintim că perspicacitatea înseamnă să vedem dincolo de aparențe.
Unele surori s-au interesat de ea și au înțeles că nu prea avea bani.
Iar părinții ei, care nu erau în adevăr, nu voiau să-i cumpere haine pentru întruniri și predicare.
Deci de sfaturi avea ea nevoie?
Câteva surori au strâns bani și au dus-o la cumpărături.
Nu vreau să spun că shoppingul e un semn de perspicacitate spirituală!
Dar, în cazul ăsta, chiar a fost!
În ambele exemple, primul gând a fost acela că persoanele aveau nevoie de un sfat:
să meargă la întruniri și să se îmbrace adecvat.
Dar, când frații și surorile au înțeles cauza, au putut arăta perspicacitate și au rezolvat problema.
Cât despre prima soră, ea a fost dusă la întruniri și a asistat la ele zeci de ani.
Ulterior, și soțul a manifestat interes față de adevăr.
Iar în cazul surorii mai tinere, familia ei s-a botezat.
Deci care e ideea?
Când arătăm perspicacitate și ne facem timp să ne interesăm de alții,
Iehova ne va arăta bunăvoință.
Să vedem acum un alt domeniu în care poate fi greu să manifestăm perspicacitate: etica muncii.
Uneori suntem atât de concentrați la munca noastră, încât nu vedem cum îi afectează ea pe alții.
Toți, individual și în departament, lucrăm din greu ca să ne îndeplinim sarcinile.
E o parte a închinării noastre și o luăm în serios. Și asta-i bine.
Dar, uneori, ar trebui să facem un pas înapoi și să vedem cum se încadrează munca noastră în lucrarea lui Iehova.
Să ne amintim ce înseamnă a avea perspicacitate.
„A gândi pe baza unor raționamente elaborate”,
ca să dobândim cunoștința care ne permite să acționăm înțelept și să avem succes.
Da, poate părea complicat: „raționamente elaborate”.
Dar să nu uităm, „cui i s-a dat mult i se va cere mult”.
A avea succes nu înseamnă doar a ne duce munca la bun sfârșit.
Bine, trebuie să ne facem munca!
Ca să avem succes, trebuie să-l ajutăm și pe cel de lângă noi sau alt departament să-și ducă munca la bun sfârșit.
Așa-i vom întări și-i vom susține pe ceilalți.
Deci vom privi situația în ansamblu, vom dovedi perspicacitate
și, colaborând cu ceilalți, ne vom duce munca la bun sfârșit.
Dar ce ne va ajuta să dovedim perspicacitate și să colaborăm cu ceilalți?
Să deschidem Biblia la Filipeni, capitolul 2, versetele 3 și 4.
Filipeni 2:3, 4:
„Nu faceți nimic din spirit de ceartă sau din înfumurare, ci, cu umilință, considerați că ceilalți vă sunt superiori.
Fiți preocupați nu doar de propriile interese, ci și de interesele altora”.
Versetul se referă la interesele spirituale.
Ce ne va ajuta să ne preocupăm de interesele spirituale ale altora? Umilința.
Să ne interesăm de munca altora.
De fapt, Iehova ne spune că trebuie să considerăm munca lor sau a departamentului lor superioară muncii noastre,
mai importantă decât a noastră.
Iar ei vor proceda la fel.
Să zicem că ne facem munca.
Dar să ne gândim: Dacă ne facem munca în detrimentul altui departament,
va fi Iehova mulțumit de modul în care am făcut-o?
Toată e lucrarea lui Iehova.
Dacă prejudiciem munca altora, pe cine prejudiciem, de fapt?
E de meditat!
Știm că, la Meriba, Moise a obținut rezultate, dar Iehova n-a aprobat acțiunea sa.
Lecția? Uneori presupunem că munca noastră este mai importantă,
mai complicată, mai urgentă și că munca altora este mai simplă.
Și credem că ei trebuie să facă ce le cerem.
Dar umilința ne va determina să cooperăm, să colaborăm cu alții, să găsim soluții împreună.
Perspicacitatea înseamnă și judecată sănătoasă.
Această calitate e rar întâlnită în lume.
Însă noi, ca slujitori ai lui Iehova, dorim s-o cultivăm.
Judecata sănătoasă ne ajută să înțelegem că prin comunicare reducem neînțelegerile.
Să presupunem că cerem un extinctor.
Cealaltă persoană nu știe dacă vrei să-l înlocuiești pe cel vechi sau dacă a izbucnit un incendiu.
Judecata sănătoasă te va face să-i spui că-i un incendiu.
Așa-l vei primi mai repede.
Contextul contează. Buna comunicare e o dovadă de perspicacitate.
Dacă recunoaștem cu umilință că munca celorlalți e importantă și-i considerăm superiori, vom avea succes.
Combinând această lecție cu prima, aceea de a ne face timp pentru alții, obținem rețeta unei bune colaborări.
În loc să luăm pur și simplu decizii, sperând că ceilalți se vor adapta, vom planifica munca împreună.
Iar asta va duce la unitate. Unitatea e o forță stabilizatoare.
Iehova îi aprobă pe cei care colaborează.
În Psalmul 133:1 se spune că ‘e bine și plăcut să locuim împreună în unitate’.
Un alt domeniu în care avem nevoie de stabilitate e adaptarea la schimbări.
Schimbăm locul unde slujim sau unde locuim.
Schimbăm repartiția, schimbăm metoda de lucru sau instrumentele de lucru.
Schimbările ne pot provoca îngrijorare. Și e normal.
Iar acum, toți vă adaptați la o anumită schimbare.
Deci cum puteți fi un factor stabilizator când au loc schimbări?
Și, acum, mă adresez fraților.
Uneori veți fi implicați în luarea unor decizii care vor duce la schimbări pentru alții.
Nu priviți această responsabilitate superficial!
Voi vreți ca Iehova să binecuvânteze acele decizii.
Perspicacitatea vă va ajuta să-i întăriți pe frați când se fac schimbări.
În ce sens?
Să deschidem la Isaia, capitolul 60.
Isaia 60:17.
„În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă și în loc de pietre, fier.”
Și remarcați: „Voi pune peste tine ca supraveghetori pacea și ca aceia care îți împart sarcini, dreptatea”.
În acest verset, Iehova spune că el va aduce schimbarea.
Și o vedem cu ochii noștri.
Aproape săptămânal vine o schimbare.
Deci Iehova schimbă lucrurile. Și e bine.
Arama e un metal bun, dar aurul e și mai bun.
Deci ne bucurăm că Iehova procedează așa.
Dar, uneori, schimbarea aduce cu sine îngrijorare.
Însă nu-i nimic. Îi vom face față.
Gândiți-vă ce schimbări pot apărea:
Dacă o presă nouă poate tipări mai multă literatură cu mai puțini oameni, evident, vor avea loc schimbări de repartiție.
Cum le vom face față?
Ce s-a spus despre supraveghetori?
Că Iehova avea să numească drept supraveghetori „pacea” și „dreptatea”.
Deci, fraților, voi puteți să-i ajutați pe ceilalți să facă față schimbărilor!
Dar ce știm despre dreptate și despre modul în care Iehova își privește slujitorii și le poartă de grijă?
Să citim Evrei 6:10.
Evrei 6, versetul 10.
„Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră și iubirea pe care ați arătat-o pentru numele său
slujindu-le sfinților și continuând să le slujiți.”
O idee interesantă!
Ar fi nedrept din partea lui Iehova să uite munca grea pe care o face cineva.
Dar noi chiar asta facem: Schimbăm munca grea pe care o fac ei!
Totuși, noi nu uităm oamenii când se fac schimbări.
Dreptatea ne dictează ca, atunci când au loc schimbări (schimbăm arama în aur),
noi să ne amintim de oamenii alături de care am slujit și de tot ce au făcut ei.
Arătăm compasiune când facem acele schimbări.
Nu putem să ne punem ochelari de cal și să ne concentrăm doar asupra muncii.
Ca să-i întărim pe frați, trebuie să-i cunoaștem.
Ca supraveghetori, întrebați-vă: „Ies din birou ca să vorbesc cu frații și surorile?
Îi întreb despre familia lor, despre problemele, opiniile, sugestiile lor?”.
Veți vedea că unii se bucură de o anumită schimbare, dar alții nu.
Știți din ce grup face parte fiecare și cum să-l ajutați?
Dar asta nu înseamnă că nu vom opera schimbarea. Iehova spune că vor fi îmbunătățiri.
Dar, întrucât Iehova nu uită lucrarea și iubirea slujitorilor săi,
nici noi nu uităm lucrarea și iubirea slujitorilor săi.
Îi ajutăm să facă față schimbărilor.
Doar așa ne vom bucura de bunăvoința lui Iehova.
Și voi, dragi surori, puteți da o mână de ajutor.
Poate că și voi sunteți afectate de o schimbare.
Dar atitudinea voastră pozitivă îi va întări pe toți cei din jurul vostru.
Iar când aflați de o schimbare și vedeți cum încearcă frații să o implementeze,
oferiți sugestii și susțineți acea schimbare.
Am văzut câteva domenii în care perspicacitatea ne va ajuta să câștigăm bunăvoința lui Iehova
și să fim o forță stabilizatoare.
Arătăm interes față de alții și-i ascultăm.
Considerăm munca altora mai importantă decât a noastră,
ceea ce creează un mediu propice colaborării și unității dintre noi.
Și-i susținem pe frați când au loc schimbări.
Perspicacitatea ne ajută să avem succes în serviciul sacru.
Și dorim ca toți să aveți succes în repartițiile voastre.
Iehova înfăptuiește lucrări mărețe în aceste zile.
Și cu toții avem privilegiul de a-i sluji Dumnezeului nostru în paradisul spiritual.
Vrem ca toți să rămânem în acest paradis spiritual și vrem să-i invităm și pe alții în el.
Dragi cursanți ai celei de-a 158-a clase, ați primit multă instruire la Școala Galaad!
Vă rugăm să profitați de această minunată ocazie pentru a-i susține pe frați și pe surori și a le purta de grijă.
Vă iubim!
Suntem convinși că veți continua să arătați perspicacitate și să vă bucurați de bunăvoința lui Iehova.
A sosit acum un moment mult așteptat al festivității de absolvire.
Așa cum puteți vedea, avem pe masă niște plicuri.
Bineînțeles, nu sunt plicuri obișnuite.
Acestea conțin prețioasele diplome ale dragilor noștri cursanți.
Și, de îndată ce le vor primi, nu-i vom mai numi cursanți, ci absolvenți, absolvenți ai Școlii Galaad.
Fiecare dintre ei va veni aici, pe scenă, pentru a-și primi diploma.
Fratele David Schafer ne va ajuta.
Fratele Abreu se va întoarce la filiala din Republica Dominicană.
Fratele Aimé se va întoarce la filiala din Haiti.
Fratele Alatorre a fost repartizat la filiala din Statele Unite.
Fratele și sora Arencibia se vor întoarce la filiala din Statele Unite.
Fratele Arulappa a fost repartizat la filiala din Sri Lanka.
Fratele și sora Barrett se vor întoarce la filiala din Micronezia.
Fratele Bundavica se va întoarce la filiala din Croația.
Fratele și sora Carrillo se vor întoarce la filiala din Peru.
Fratele și sora Connell se vor întoarce la filiala din Congo (Kinshasa).
Fratele Dallmann se va întoarce la filiala pentru Europa Centrală.
Fratele François a fost repartizat la filiala din Mozambic.
Fratele Gołąb se va întoarce la filiala din Polonia.
Fratele și sora Gratrix au fost repartizați la filiala din Japonia.
Fratele și sora Hadad se vor întoarce la filiala din Paraguay.
Fratele și sora Iewago se vor întoarce la filiala din Papua-Noua Guinee.
Fratele Katsantonis se va întoarce la filiala din Grecia.
Fratele și sora Koch se vor întoarce la filiala din Chile.
Fratele Mattusch se va întoarce la filiala pentru Europa Centrală.
Fratele și sora Momo se vor întoarce la filiala din Camerun.
Fratele Musona se va întoarce la filiala din Zimbabwe.
Fratele Muthami se va întoarce la filiala pentru Africa de Est.
Fratele Ndayisaba se va întoarce la filiala din Rwanda.
Fratele Njewa se va întoarce la filiala din Malawi.
Fratele Ortega se va întoarce la filiala din Spania.
Fratele și sora Pavlov se vor întoarce la filiala din Bulgaria.
Fratele și sora Peinado se vor întoarce la filiala din Venezuela.
Fratele și sora Pijalović se vor întoarce la filiala din Croația.
Fratele și sora Raymond se vor întoarce la filiala din Trinidad-Tobago.
Sora Şiriner se va întoarce la filiala din Turcia.
Fratele Székely se va întoarce la filiala din Ungaria.
Fratele și sora Uriarte se vor întoarce la filiala din Myanmar.
Fratele van der Veen a fost repartizat la filiala din Congo (Kinshasa).
Sora Waichigo se va întoarce la filiala pentru Africa de Est.
Fratele și sora Youquoi se vor întoarce la filiala din Liberia.
Ce moment îmbucurător!
Eu n-am avut mult de muncă.
Îmi amintesc că ultima dată când am fost președinte al programului de absolvire a fost acum cinci ani,
la cea de-a 148-a clasă, chiar înainte de începerea pandemiei.
Poate vă amintiți că nu puteam să dăm mâna. Conform îndrumărilor, puteam doar să dăm cotul.
M-am bucurat că acum a fost posibil să strâng mâna absolvenților
și să-i felicit din inimă pentru că au ajuns în acest punct.
Dar haideți să vedem întreaga clasă.
Este evident că toți sunt foarte mândri de voi, mândri de tot ce-ați realizat,
și suntem siguri că veți face o muncă excelentă și în viitor.
Să-l ascultăm acum pe fratele Senad Pijalović.
Sper că am pronunțat bine. Vă dați seama de ce ne-a ajutat fratele Schafer cu numele.
Așadar, Senad Pijalović va citi scrisoarea din partea clasei.
Dragi frați din Corpul de Guvernare:
Vă iubim mult și vă suntem recunoscători că am putut participa la această școală.
Am fost impresionați de ospitalitatea și de iubirea voastră loială.
Știam că instruirea de la Iehova va fi cu totul deosebită.
Totuși, așa cum se spune în Efeseni 3:20, el a făcut nespus mai mult decât ne-am fi putut imagina.
Studiind Biblia, am ajuns să cunoaștem mai profund personalitatea lui Iehova și a lui Isus.
Inimile ne-au fost sensibilizate când am înțeles mai clar cât de mult le pasă lor de oameni.
Astfel, nu ne vom îndoi niciodată de iubirea lor și vom fi hotărâți să le arătăm și altora iubire.
Ce măreț e privilegiul de a primi instruire divină!
Instructorii noștri au fost ca niște părinți iubitori.
Ei au folosit lumina spirituală din Cuvântul lui Dumnezeu ca să ne pregătească pentru viitoarele repartiții.
În cadrul cursurilor, am învățat extraordinar de multe și de la voi, dragi frați din Corpul de Guvernare.
Vă mulțumim pentru grija pe care ne-ați arătat-o și pentru munca grea pe care o faceți!
În plus, am tras mari foloase din cuvântările și vizitele asistenților și ale altor instructori.
Prin toți acești frați, Iehova a creat o minunată simfonie care ne-a sensibilizat.
Această simfonie va răsuna în inimile noastre pentru eternitate.
Am învățat multe și din iubirea, generozitatea și ospitalitatea manifestate de familia Betel din Statele Unite.
Prin felul în care ne-ați tratat, voi ați reflectat calitățile lui Iehova.
Meditând la exemplul vostru,
suntem și mai motivați să-i facem pe alții să se simtă iubiți și apreciați, așa cum ne-am simțit noi.
Când ne gândim la toate aceste binecuvântări, ne punem și noi întrebarea din Psalmul 116:12:
„Cum voi putea să-l răsplătesc pe Iehova pentru tot binele pe care mi l-a făcut?”.
E evident, nu-l vom putea răsplăti niciodată pe deplin.
Dar suntem hotărâți să imităm atitudinea Rebecăi și să spunem:
„Sunt gata să merg!”.
Ne întristează gândul plecării, deoarece ne simțim ca într-o familie.
Totuși, suntem gata să facem voința lui Iehova, să aplicăm lecțiile învățate
și să ne dovedim demni de încrederea pe care ne-o acordați.
Cu iubire și apreciere, cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad.
Cât de frumos a exprimat această scrisoare sentimentele întregii clase!
Ați spus că v-ați bucurat să fiți cu noi în aceste cinci luni, dar și noi ne-am bucurat să fim cu voi.
Fără îndoială, am avut ocazia de ‘a ne încuraja reciproc’. Vă mulțumim!
Dar să ne întoarcem acum la Matei 5:13,
unde Isus a spus: „Voi sunteți sarea pământului”.
Aceste cuvinte vi se aplică și vouă.
Am discutat mai devreme despre câteva caracteristici ale sării:
intensifică aroma,
este un germicid – adică ucide microbii –
și, nu în ultimul rând, e un conservant.
Dar, în continuare, haideți să mai analizăm un aspect: valoarea sării.
E într-adevăr valoroasă.
Cartea „Perspicacitate” spune:
„Sarea nu a fost întotdeauna ușor de obținut.
Din cauza sării s-au purtat războaie și au izbucnit revoluții.
În China antică, după aur, sarea era cea mai valoroasă.
Oamenii își vindeau soțiile și copiii ca sclavi în schimbul sării.
Soldaților romani li se dădeau bani să cumpere sare,
suma respectivă numindu-se «salarium», termen din care provine și cuvântul «salariu»”.
Deși în timpul lui Isus sarea se găsea ușor, el trebuie să-i fi știut istoria.
Trebuie să fi știut cât de valoroasă fusese sarea în trecut.
În secolul I, sarea se extrăgea din dealurile cu zăcăminte de sare din apropierea Mării Moarte
și se obținea prin evaporare din apa aceleiași mări.
Deci sarea era un produs larg răspândit.
Deși se găsea atât de ușor, este evident că Isus trebuie să fi cunoscut bine valoarea acesteia, istoria ei.
El știa că sarea era importantă în multe privințe.
A fost valoroasă în trecut și este foarte valoroasă și în prezent.
Este posibil ca Isus să se fi gândit și la faptul că,
în general, în corpul uman există 226 g de sare, cam un sfert de kilogram.
În calitate de „meșter iscusit”, care a luat parte la crearea tuturor lucrurilor, inclusiv a oamenilor,
el a știut ce cantitate de sare avem în corp și că fără aceasta am muri.
De fapt, dacă există în corp un dezechilibru, o cantitate prea mică de sare,
asta poate duce la stări de greață, confuzie, crampe musculare, convulsii,
edem cerebral, comă și chiar moarte, în cazuri severe.
Fără îndoială, Isus trebuie să fi știut toate aceste lucruri
ca „meșter iscusit”, care a colaborat cu Iehova la crearea oamenilor.
Așa cum am mai spus, Isus a făcut un compliment:
Sunteți valoroși!
Și asta vă spunem și noi:
Vă iubim! Vă prețuim! Sunteți valoroși!
Apreciem foarte mult tot ce ați realizat până acum și avem încredere că veți face lucruri deosebite și în viitor.
Suntem în asentimentul rugăciunii consemnate în Numerele 6:
„Iehova să te binecuvânteze și să te păzească!
Iehova să facă să strălucească fața sa peste tine și să-ți arate favoare!
Iehova să privească cu bunătate spre tine și să-ți dăruiască pace!”.
Asta e ce ne dorim pentru fiecare dintre voi, cei 52 de absolvenți ai celei de-a 158-a clase.
Suntem convinși că absolvenții vor fi o binecuvântare pentru cei din repartițiile lor.
În următoarele zile, și alte cuvântări de la absolvire vor fi disponibile pe jw.org și în aplicația JW Library®.
Înainte să încheiem, să le facem o vizită fraților noștri din Zimbabwe.
În această țară întâlnim o climă foarte variată.
În platoul central, vremea e blândă,
în Valea Zambezi e cald și uscat,
iar în zona montană din est e frig și cad multe ploi.
Un alt detaliu interesant este că aici există 16 limbi oficiale.
În Zimbabwe, porumbul se cultivă peste tot, iar locuitorii țării îl folosesc din plin.
De exemplu, îl fierb, îl prăjesc sau chiar îl lasă la fermentat ca să facă o băutură numită „mahewu”.
Un preparat popular este „sadza”.
Boabele de porumb alb sunt strivite până devin făină
iar aceasta e gătită lent până capătă consistența unui terci.
„Sadza” se mănâncă de obicei cu mâna și merge bine cu multe feluri de mâncare,
precum picior de vită, friptură și legume în sos de arahide.
Istoria Martorilor din Zimbabwe a început în jurul anului 1920.
Publicațiile au ajuns în țară prin intermediul muncitorilor imigranți care au venit din Malawi și din Africa de Sud.
La scurt timp, s-au format grupuri de studiere a Bibliei,
iar unul dintre primii vestitori, Nason Mukaronda, s-a botezat în 1924.
Ulterior, guvernul s-a împotrivit mesajului nostru,
deoarece nu era de acord ca oameni de diferite rase să se închine împreună.
Până în 1940, toate publicațiile fuseseră interzise.
Deși au fost arestați și judecați, frații au perseverat, iar după șase ani, interdicția a fost ridicată.
Lucrarea Regatului a luat avânt până la izbucnirea războiului, în anii ’70.
Frații și-au păstrat neutralitatea și din această cauză au fost închiși.
Biblia din imagine a fost folosită de mulți Martori care au ajuns în închisoare.
Din fericire, în ultimele decenii, congregațiile de aici s-au bucurat de o perioadă de pace.
În prezent, 50 000 de vestitori conduc peste 103 000 de studii biblice.
Printre acești vestitori zeloși se numără și cei din congregația Waterfalls, care se află în capitala țării, Harare.
Ei se întrunesc în prima sală a Regatului construită în Zimbabwe și conduc peste 200 de studii biblice.
Frații și surorile de aici ne transmit un mesaj special.
Tradus din limba shona înseamnă:
„Ce mai faceți? Vă iubim pe toți!”.
Și noi vă transmitem toată iubirea noastră!
Ați urmărit JW Broadcasting de la sediul mondial al Martorilor lui Iehova.

JW Broadcasting – decembrie 2025: Festivitatea de absolvire a celei de-a 158-a clase a Școlii Galaad
- 

JW Broadcasting – decembrie 2025: Festivitatea de absolvire a celei de-a 158-a clase a Școlii Galaad

Bine ați venit la JW Broadcasting®!
La 13 septembrie 2025, cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad a încheiat cele cinci luni de studiu intensiv.
În ziua absolvirii, pe cursanți îi încearcă tot felul de sentimente:
bucurie – pentru că au terminat școala cu succes,
entuziasm – pentru că au alături familia și prietenii,
și, poate – doar poate –, puțină îngrijorare cu privire la ce-i așteaptă.
Haideți să urmărim cuvântările încurajatoare ținute de unii frați cu experiență.
Suntem siguri că veți prețui nestematele prezentate cu ocazia absolvirii.
Îmi face mare plăcere să vă urez bun-venit tuturor la festivitatea de absolvire a celei de-a 158-a clase a Școlii Biblice Galaad!
În continuare, vreau să mă adresez vouă, cei 52 de cursanți din această clasă.
Titlul cuvântării este: „Continuați să fiți sarea pământului!”.
Să deschidem la Matei 5:13 și să remarcăm ce a spus Isus în prima parte a acestui verset.
Aici citim:
„Voi sunteți sarea pământului”.
Isus a rostit aceste cuvinte când a ținut memorabila Predică de pe munte.
Deși toți cei prezenți cu acea ocazie au tras foloase din cele auzite,
să ne gândim cui i s-a adresat Isus în mod special.
Evident, discipolilor săi și mai ales celor 12 apostoli.
Isus tocmai îi alesese, iar ei stăteau, fără îndoială, foarte aproape de el.
Îndeosebi ei aveau nevoie să primească instruire, pentru a fi exemple bune și pentru a îndruma congregația.
Deci cuvintele „Voi sunteți sarea pământului” li se aplicau tuturor discipolilor, dar mai ales apostolilor.
Și, dragi cursanți, vi se aplică și vouă, așa cum vom vedea în această temă.
Este demn de remarcat că Isus nu a folosit o comparație.
N-a spus: „Voi sunteți ca sarea”.
Nu. A folosit o metaforă: „Voi sunteți sarea”.
El le-a zis ce erau, nu cu ce se asemănau.
La ce s-a referit Isus când a folosit această metaforă?
La faptul că efectul pe care discipolii urmau să-l aibă asupra oamenilor era la fel ca efectul pe care îl are sarea.
Mai exact, la ce s-a gândit?
Să analizăm trei aspecte la care s-ar fi putut gândi Isus când a folosit această metaforă.
Și, dragi cursanți, veți vedea că și voi sunteți ca sarea în aceste trei privințe.
Pentru început, să deschidem la Coloseni 4.
Coloseni, capitolul 4.
Poate Isus a avut în minte această idee.
Capitolul 4, cu versetul 6:
„Vorbirea voastră să fie întotdeauna plăcută, dreasă cu sare, și astfel veți ști cum să-i răspundeți fiecăruia”.
Despre ce caracteristică a sării e vorba?
Ea condimentează, intensifică aroma.
Poate face ca o mâncare bună să fie mai delicioasă, mai gustoasă, nu-i așa?
Suntem convinși, dragi cursanți, că veți avea un efect asemănător prin vorbirea și conduita voastră.
Mai ales după tot ce ați învățat la Școala Galaad, vorbirea voastră va fi plăcută,
am putea spune că va fi delicioasă,
și asta atât în congregațiile în care veți fi repartizați, cât și în familia Betel.
Cuvintele voastre nu vor fi condimentate cu piper.
Versetul nu menționa piperul, nu-i așa?
Nu vorbea despre piper negru, despre piper alb sau roșu și nici despre ardei iute, ci despre sare.
Așadar, cuvintele voastre trebuie să fie gustoase, nu iuți.
Iar asta se va vedea în temele voastre, în răspunsurile oferite la întruniri și în conversațiile de zi cu zi.
Figurativ vorbind, veți intensifica aroma din familia Betel și din congregația în care veți fi repartizați.
Să vedem acum o a doua caracteristică a sării.
În Ezechiel 16:4,
se vorbește despre o practică obișnuită în timpurile biblice, aceea de a freca copiii nou-născuți cu sare.
Știați asta, că un nou-născut era frecat cu sare? Dar de ce se proceda așa?
Un motiv ar putea fi că sarea e ca un dezinfectant și are proprietăți antiseptice.
Și în prezent, cei care au dureri în gât fac deseori gargară cu apă cu sare pentru a ucide microbii și a reduce inflamația.
Mulți oameni spală legumele cu apă cu sare, iar asta ajută la dezinfectarea acelor legume.
Așadar, sarea are capacitatea de a ucide bacteriile și alți microbi.
E un germicid.
Dar, probabil, voi, dragi cursanți, nu v-ați gândit niciodată că sunteți ca un germicid
sau că aveți efect antiseptic.
Dar, în sens spiritual, sunteți. Chiar sunteți!
Să ne gândim la un exemplu.
Poate că în familia Betel sau în congregația în care veți fi cineva îi bârfește pe alții.
Bârfa e ca un microb, nu-i așa?
Dar voi veți ucide acel microb.
Veți schimba subiectul. Veți lua apărarea acelor persoane. Cumva veți ucide acel microb.
Poate că cineva vine la voi și vă spune:
„Ai remarcat că bătrânul acesta depășește mereu timpul când ține teme?”.
Iar voi îi veți răspunde: „Să știi că n-am remarcat, dar e un bătrân tare deosebit.
E iubitor și bun, lucrează din greu pentru a-i păstori pe cei din congregație, face așa de multe!
N-ai cum să nu îl iubești!”.
Așa veți omorî acel microb. Și veți fi ca un germicid spiritual.
Veți face asta și în teritoriu.
Învățăturile false, precum Trinitatea, focul iadului sau nemurirea sufletului, sunt ca niște microbi, pe care voi îi veți ucide.
Să vedem o a treia caracteristică a sării la care, probabil, s-a gândit Isus.
Să deschidem împreună la Leviticul 2.
Leviticul 2:13.
Iată ce citim aici:
„Toate ofrandele tale de cereale să aibă sare.
Să ai grijă să nu lipsească sarea legământului Dumnezeului tău din ofranda ta de cereale.
Orice ofrandă a ta să o prezinți cu sare”.
Legea mozaică pretindea ca toate jertfele oferite lui Iehova pe altar să fie prezentate cu sare.
Și, pentru asta, istoricii evrei spun că un morman de sare se afla la baza rampei care urca la altar.
Iar în zona templului exista o cameră de depozitare, cunoscută drept camera sării, în care se țineau mari cantități de sare.
Însă poate ne întrebăm: „De ce a stabilit Iehova această cerință?”.
Într-un „Turn de veghe” se spune că „acest lucru nu se făcea pentru a da gust [pentru a intensifica aroma] jertfelor,
ci, probabil, pentru că sarea reprezenta eliberarea de [descompunere] ... sau de degradare”.
Și chiar așa e.
Deci a treia caracteristică: sarea e un conservant.
Previne descompunerea, degradarea sau putrefacția.
De exemplu, putem conserva carnea pentru o lungă perioadă, fără să o ținem la rece, dacă o tratăm cu sare.
Așadar, carnea rămâne comestibilă pentru că sarea e un conservant.
În mod asemănător, și voi veți fi un conservant spiritual în repartițiile voastre.
Suntem siguri că așa vor sta lucrurile.
Să zicem că începeți să studiați cu un fumător, iar plămânii și inima lui sunt afectate;
sau cu un dependent de droguri – creierul lui e afectat;
ori cu un bețiv – are probleme cu ficatul;
sau cu un om imoral, care poate contracta tot felul de boli îngrozitoare.
Pe măsură ce-l învățați adevărul, cu ajutorul lui Iehova va renunța la obiceiurile rele,
iar degradarea sa se va opri.
De multe ori, nu e vorba doar de oprirea procesului de degradare,
ci e vorba și de reînnoirea minții și chiar de însănătoșirea corpului.
Și, pe măsură ce persoana învață adevărul și se apropie tot mai mult de Iehova,
figurativ vorbind, o ajutați să-și conserve viața pentru eternitate.
Așa veți fi ca un conservant spiritual în teritoriu.
Dacă în familia Betel cineva face un pas greșit, care i-ar putea pune în pericol relația cu Iehova,
voi, deoarece sunteți creștini maturi, ‘veți căuta să-l îndreptați ... în spiritul blândeții’,
iar astfel îl veți ajuta să nu-și piardă viața.
Aceste exemple arată cum puteți acționa ca un conservant în repartițiile voastre.
Am discutat astăzi despre câteva caracteristici ale sării.
Așa cum am văzut, e un condiment, e un germicid și un conservant.
Metafora lui Isus e plină de semnificații.
Dacă ne gândim puțin, e chiar un compliment.
De aceea am discutat despre asta.
Este un compliment și pentru voi, dragi cursanți.
„Voi sunteți sarea pământului.”
Dar haideți să ne întoarcem la cuvintele lui Isus din Matei, capitolul 5.
După ce a făcut acest compliment, Isus a dat un avertisment.
Să citim în întregime Matei 5:13.
Iată ce a spus Isus:
„Voi sunteți sarea pământului.
Dar, dacă sarea își pierde puterea, cum îi va fi redată capacitatea de a săra?
Nu mai este bună la nimic, decât să fie aruncată afară și călcată în picioare de oameni”.
Prin urmare, sarea își poate pierde puterea.
Dacă este amestecată cu substanțe vegetale sau minerale, își pierde capacitatea de a săra.
Care e lecția pentru noi?
Nu vrem să ne contaminăm pe plan spiritual, ci să ne păstrăm capacitatea de a săra.
Dragi cursanți, suntem siguri că, dacă veți aplica toate lucrurile frumoase învățate în aceste cinci luni,
vă veți păstra puterea de a săra.
În continuare, ne vom bucura de o parte a programului de absolvire care ne place foarte mult:
secțiunea „Din culise”.
Haideți să-i acordăm toată atenția fratelui Joel Kelly, care este instructor la Școala Galaad.
El va prezenta această parte, în care va intervieva câțiva cursanți.
Bun-venit la o nouă ediție „Din culise”!
În Isaia 64:8, Iehova se descrie pe el ca fiind „Olarul nostru”, iar pe noi ca fiind „lutul”.
Asemenea lutului, și noi avem imperfecțiuni, dar Iehova ne poate modela.
Dacă îi permitem lui Iehova să ne modeleze, el ne poate face să devenim orice este necesar pentru a-i îndeplini scopul.
Să vedem cum s-a întâmplat asta în cazul a cinci cursanți din cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad.
În timp ce ascultăm experiențele lor,
să remarcăm calitățile lui Iehova și cum i-a ajutat el pe acești frați în serviciul pe care i l-au adus.
Mai întâi, îi invităm pe Mark și Melissa Gratrix de la filiala din Marea Britanie.
Vă mulțumim că sunteți alături de noi la această ediție „Din culise”!
Mulțumim!
Știm că veniți din Marea Britanie, dar sunteți amândoi britanici?
Eu sunt de lângă Manchester, din nordul Angliei.
Iar eu sunt din Detroit, Michigan, Statele Unite.
Deci sunteți din părți opuse ale Oceanului Atlantic. Totuși, cum v-ați cunoscut?
Am mers la un congres internațional care s-a ținut aproape de zona în care locuia Melissa.
Atunci ne-am întâlnit, în ’98. Dar apoi au trecut ceva ani – cam șapte – până ne-am căsătorit.
OK.
Privind în urmă, ce ne puteți spune despre parcursul vostru spiritual?
Deși am avut părinți iubitori, care mi-au oferit o educație bună, nu făceam prea multe pentru Iehova.
Încă de mică, mi-am dorit să devin designer vestimentar, așa că asta a fost calea pe care am urmat-o.
Am mers la facultate patru ani, iar apoi am obținut o diplomă și am început să lucrez în acest domeniu.
Dar nu eram deloc bine pe plan spiritual, fiindcă nu cultivasem calitățile potrivite.
Eram materialistă, luam decizii proaste în privința anturajului și nici alegerile legate de destindere nu erau cele mai bune.
Nu aveam niciun obiectiv spiritual.
Și tu, Mark?
Din păcate, nici eu n-am avut un parcurs spiritual prea bun.
Am aflat adevărul de la mama, iar la 13 ani m-am botezat.
Dar imediat după aceea am început să duc o viață duplicitară. Și, cu fiecare an, situația mea se înrăutățea.
Iar asta, deși aveam exemple bune în familie și un grup de prieteni care i-au rămas fideli lui Iehova până în prezent.
Însă adevărul e că numai Iehova știa cum și cu cine îmi petreceam timpul
și că nu eram nicidecum persoana care pretindeam că sunt.
Mulțumim că ați fost atât de sinceri! Nu e ușor să vorbești deschis despre astfel de lucruri.
Dar ce v-a determinat să faceți schimbări?
E interesant că tata, deși nu era Martor al lui Iehova, mi-a arătat prin exemplul său ce înseamnă să fii un tată bun și un soț bun.
Iar când am început să vorbesc cu Melissa, am vrut să fiu un soț cât mai bun pentru ea.
Deși aveam o relație la distanță, am hotărât imediat să studiem împreună săptămânal, prin telefon.
Era prima oară când făceam ceva spiritual cu motivația corectă.
În timp, am simțit că relația mea cu Iehova a devenit în sfârșit reală.
Și abia atunci am realizat cât de mult îl rănisem pe Iehova de-a lungul anilor.
Înainte să ne căsătorim, eu am început pionieratul.
Dar, la fel ca Mark, am avut mustrări de conștiință pentru unele decizii din trecut.
Așa că amândoi am fost de acord să vorbim cu bătrânii de congregație.
A fost o decizie înțeleaptă, fiindcă apoi ne-am revenit pe plan spiritual.
Ce impact poate avea studiul aprofundat al Bibliei asupra conștiinței și a spiritualității!
Ce s-a întâmplat după aceea?
Amândoi am început să ne dorim să facem mai mult pentru Iehova. Așa că ne-am pus la dispoziție.
Am depus o cerere pentru Galaad – pe vremea când pionierii puteau depune o astfel de cerere –,
am depus o cerere pentru LDC și pentru Betel.
Eram bucuroși, însă n-am primit niciun răspuns în urma acestor cereri.
OK.
Așa că niște prieteni buni ne-au dat ideea de a sluji unde e nevoia mai mare în Nicaragua. Și asta am făcut.
Cum a fost în Nicaragua?
Am aici o poză. Suntem noi doi în lucrarea de predicare.
A fost minunat!
Am avut rezultate frumoase. Oamenii erau prietenoși și am început multe studii biblice.
Acel an ne-a prins foarte bine.
– După cum vezi, în general, ne deplasam cu bicicletele.
– Da, am observat.
Dacă erai pe jos, nu puteai trece pe lângă casa unor frați fără să fii invitat la masă.
Deși aveau puține lucruri, erau ospitalieri și am învățat atât de multe de la ei!
Uitându-mă la poză, nu pot să nu observ bucuria de pe fețele voastre. Păreți atât de fericiți!
E evident că v-a plăcut să slujiți acolo.
Mulțumesc!
După ce v-ați întors din Nicaragua, ați fost invitați la Betelul din Marea Britanie.
În ce departamente slujiți în prezent?
Lucrez la Departamentul juridic și îi ajut pe cei din serviciul special cu timp integral să-și obțină viza.
E frumos să vezi cum, în astfel de ocazii, Iehova te sprijină la fiecare pas,
fiindcă, deși e un proces lung, el ridică toate barierele.
Frumos!
– Tu unde lucrezi, Mark?
– Eu sunt la Departamentul de informații publice.
În mare, munca noastră presupune să oferim informații corecte despre Martorii lui Iehova
jurnaliștilor, autorităților și altor specialiști.
Pare ceva destul de complicat.
Da, și mie mi s-a părut la fel. Am fost îngrozit când am primit această repartiție.
Mi-amintesc că într-o noapte n-am putut să dorm pentru că mă tot gândeam la munca pe care trebuia s-o fac.
M-am dus în sufragerie și am citit capitolele 3 și 4 din Exodul.
Acolo se arată că Moise a primit o repartiție asemănătoare.
Trebuia să meargă să vorbească cu faraonul, un înalt oficial al statului.
Dar, de fiecare dată când Moise spunea că se simte incapabil să o facă,
Iehova îl asigura că el însuși avea să-l ajute să se achite de această responsabilitate.
Iar asta am simțit atât eu, cât și colegii mei de departament.
De fiecare dată când ne simțeam depășiți sau că n-avem experiența necesară, Iehova ne-a ajutat.
Iar asta ne-a întărit atât de mult credința!
E încurajator modul în care Iehova vă folosește.
Ce parcurs frumos ați avut, având în vedere cum erați pe plan spiritual la început!
Ne-ați putea spune ce ați învățat despre Iehova în tot acest timp?
Da.
Am văzut că Iehova a fost foarte răbdător cu mine,
pentru că știa că îmi doream o viață interesantă și că îmi plăcea să învăț lucruri noi.
Și mi-a permis să trăiesc așa.
Deși într-o anumită măsură eram fericită,
mi-am dat seama că, făcând lucrurile cum vrea Iehova, nu doar că dezvolt calități care mă apropie de el,
dar am și o viață interesantă.
Iehova m-a ajutat să dobândesc abilități noi și să mă bucur de repartiții frumoase, de care altfel nu aș fi avut parte.
Îi sunt atât de recunoscătoare lui Iehova că mi-a permis să gust și să văd cât de bune sunt aceste lucruri
și că nu m-a abandonat!
Da. Iar tu, Mark?
Eu am văzut cât de îndurător este Iehova.
Privind în urmă, îmi dau seama că am ezitat să cer ajutorul spiritual de care aveam nevoie pentru că-mi era teamă.
De fapt, nu înțelesesem ce simte Iehova față de cei care erau ca mine.
Dar un prieten bun mi-a arătat un verset care m-a ajutat și pe care vreau să vi-l împărtășesc.
Te rog!
Este din Isaia, capitolul 28.
Îmi place mult pasajul care începe cu versetul 24 și pe acesta vreau să-l citesc.
Aici scrie: „Ară plugarul toată ziua înainte să semene?”.
În această ilustrare, agricultorul nu ară încontinuu.
El se concentrează la recoltă, la ceea ce se obține în urma muncii sale.
Așa a procedat Iehova cu mine.
El n-a vrut cu orice preț să mă disciplineze sau să mă pedepsească.
Iehova mi-a arătat că vrea să fiu fericit și să mă simt curat și util în serviciul său.
Eu și Melissa suntem recunoscători că simțim cât de minunat este să-i slujești lui Iehova.
Experiența voastră ne ajută să înțelegem mai bine acest verset.
Și, ca să continui ideea lui Mark, aș vrea să mă refer la un verset pe care l-am discutat în clasă, Evrei 9:14.
Acolo se arată că Iehova ne permite să-i aducem un serviciu sacru dacă avem o conștiință curată.
Noi ne-am convins personal de asta.
Înțelegem deci cât de important este să ne continuăm serviciul adus lui Iehova, să nu ne lăsăm paralizați de greșelile din trecut.
Voi n-ați făcut asta.
E evident că Iehova vă ajută și vă folosește din plin. Vă mulțumim mult!
Următoarea noastră invitată este Wanjiku Waichigo și vine de la filiala pentru Africa de Est.
Deci, Wanjiku, știm că ne vizitezi din Kenya. Am auzit că frații de acolo îți spun Sheko. Așa e?
– De fapt, e Shepo. Dar spune-mi Sheko.
– OK, Sheko.
Ce ne poți spune despre tine?
Mama a aflat adevărul când eram mică, așa că am fost crescută în adevăr.
Tata nu este Martor. El a vrut că eu și frații mei să facem facultate.
– Prin urmare, am vrut să devin avocat.
– Serios? OK.
Da. Voiam să lupt pentru cei defavorizați, pentru dreptate.
Mi-am zis: „Când voi fi mare, asta vreau să fac!”.
Cred că a pretins mult timp și multe eforturi să studiezi dreptul.
– Ți-a afectat asta relația cu Iehova?
– Din păcate, da.
Iar asta pentru că, pe parcursul școlii, mă gândeam doar la examene și la cariera mea.
Așa că obiectivele mele spirituale au rămas pe locul doi.
Și ce te-a determinat să faci schimbări?
După facultate m-am mutat într-o casă ce, întâmplător, era lângă o sală a Regatului.
Și îmi amintesc că, după o zi grea de muncă, mă întorceam acasă obosită și am văzut un grup de Martori mergând la sală.
Erau bucuroși.
Mi-am zis: „Așa sunt și eu. Așa am fost crescută. Asta ar trebui să fac: să fiu cu ei”.
Așa că, la următoarea întrunire, m-am dus la sală.
– Deci, în acest caz, a fost bine să urmezi mulțimea ...
– Așa e.
... pentru că te-ai întors la sala Regatului.
Și, după ce te-ai întors, spune-ne: Cum a fost să fii din nou cu frații și surorile?
Congregația unde am mers era iubitoare și foarte călduroasă.
M-au primit cu mult drag și m-au făcut să mă simt ca acasă.
Spiritual, mi-au salvat viața.
Mă bucur să aud asta.
Dar cum ai început serviciul cu timp integral? Ce te-a făcut să-ți dorești asta?
Mi-am propus să citesc Biblia într-un an, urmând un program de citire zilnică.
Mi-am descărcat „Watchtower Library” și, înainte de a merge la muncă, dimineața devreme,
citeam capitolele alocate zilei respective.
După ce terminam de citit, făceam cercetări pe marginea acelor versete și mi-am păstrat acest obicei și în continuare.
– A fost un studiu profund al Bibliei.
– Da.
Deci ăsta a fost începutul. Te-a mai ajutat și altceva?
Am început să ies în predicare cu câțiva pionieri, în special cu o prietenă care făcea și ea pionierat.
Ea îmi tot spunea încontinuu că ar trebui să încep și eu pionieratul.
Dar pe atunci lucram cu normă întreagă și nu aveam cum să fac asta.
– Dar a insistat!
– Da, nu s-a oprit o clipă.
OK.
Așa că, până la urmă, am început pionieratul.
– Uite, am fost și la Școala pentru Pionieri.
– Ia să vedem!
– Aici suntem noi două.
– Aveți în mână manualul Școlii pentru Pionieri.
– Și sora cine e?
– Este sora care a tot insistat să încep pionieratul.
Ea făcea pentru a doua oară această școală, iar acum eram în aceeași clasă.
Se pare că perseverența ei a fost răsplătită.
Da, această școală a fost un cadou minunat de la Iehova!
– Și încă sunteți prietene bune!
– Da!
Super!
Apoi ai început să ajuți filiala lucrând cu normă redusă, iar ulterior cu normă întreagă.
– În ce departament lucrezi?
– Lucrez la Departamentul juridic.
Acum mă gândesc puțin la situația ta.
Tu ai avut ocazia să lucrezi în domeniul juridic atât în această lume – ți-ai clădit o carieră –,
cât și pentru Iehova – pentru organizația sa.
– Dacă ar fi să le compari, e vreo diferență?
– Nu se pot compara.
Când eram avocat, totul se rezuma la bani, la a avansa în funcția pe care o aveam.
Iar acum, că lucrez pentru Iehova, îi ajut pe frații mei.
Pe ei îi iubești înainte să-i cunoști. Și, odată ce-i cunoști, îi iubești și mai mult.
Munca pe care o fac îmi aduce multă bucurie și nu se compară cu nimic.
E extraordinar!
Îți mulțumim mult pentru experiența ta! Am văzut cum Iehova te folosește și apreciem sacrificiile tale.
Atât tu, cât și Mark și Melissa,
v-ați lăsat modelați de Iehova de-a lungul timpului și e încurajator să vedem progresul vostru spiritual.
Vă mulțumim mult!
Următorul nostru invitat este din Republica Dominicană.
Îi spunem bun-venit fratelui Tito Abreu.
– Tito, bine ai venit!
– Mulțumesc!
Spune-ne despre tine. Ai fost crescut în adevăr?
Ei bine, mama e o Martoră a lui Iehova, însă tata nu.
Totuși, tatăl meu ne-a susținut, pentru că a văzut cum adevărul ne-a schimbat viața.
Și, pentru că mama îl iubea mult pe Iehova și iubea mult și predicarea, ne-a lăsat un bun exemplu.
Iar asta m-a ajutat să-mi fixez cu ușurință obiectivul de a deveni pionier.
Mai târziu, am făcut MTS-ul în anul 2010.
– Ai fost la MTS?
– Da!
Și apoi unde ai fost repartizat?
Am fost repartizat ca pionier special undeva în centrul insulei. Mi-a plăcut mult să slujesc acolo.
– Vreau să-ți arăt această poză.
– Uau!
Aici sunt eu împreună cu fratele José. Am făcut această poză în mijlocul junglei.
Acum José este pionier special, dar pe atunci era vestitor nebotezat.
În spate se poate observa o căsuță.
În astfel de locuri, căutam persoane surde cărora să le predicăm.
Dar, în acea casă, părinții vorbeau creola haitiană,
unii dintre copii vorbeau spaniola,
iar un copil mic vorbea – de fapt, nu vorbea, trebuia să vorbești cu el – în limbajul semnelor.
Așa că, la acea casă, a trebuit să predicăm în trei limbi.
– Și tu știi limbajul semnelor?
– Da.
Sora mea mai mare e surdă, de aceea toată familia a trebuit să învețe limbajul semnelor.
Și, odată ajuns în repartiție, ce-ai făcut? Ai mers pur și simplu la casele oamenilor căutându-i pe cei surzi?
Ei bine, cu ajutorul fraților locali am făcut această căutare.
Mai întâi, am mers în următoarele trei locuri:
am început cu secția de poliție, cu o bază militară și cu primăria.
– Ați început de sus!
– Da.
Și cum a mers?
Foarte bine, pentru că Martorii lui Iehova au o reputație bună în oraș datorită comportamentului lor exemplar.
Iar oamenii din aceste instituții au fost impresionați să vadă interesul Martorilor pentru cei surzi.
Aceste căutări au dat rezultate.
Eu, de exemplu, m-am ales cu trei vizite ulterioare, pentru că la primărie erau trei angajați surzi. Și m-am bucurat să le predic.
– Deci, cu ajutorul primarului, ai obținut trei studii biblice.
– Da.
Uau! Și au progresat?
Da, mai ales un cuplu.
Cei doi nu erau căsătoriți.
Dar, pentru că au învățat adevărul, au vrut să facă ce e bine și să asculte de Iehova. Așa că s-au căsătorit.
Ei au ajuns să aibă o relație bună cu Iehova și chiar au început să le predice adevărul și altor surzi din comunitatea lor.
Ce încurajator! E frumos să vezi creșterea din teritoriul de limbajul semnelor.
Știm că și teritoriul de spaniolă are rezultate frumoase, dar și în alte limbi de acolo se înregistrează progrese.
Da.
Să urmărim un video care prezintă rezultatele dintr-un astfel de teritoriu.
Pe teritoriul insulei Hispaniola se află două țări: Republica Dominicană și Haiti.
Martorii lui Iehova din aceste țări demonstrează o credință puternică.
În Republica Dominicană, lucrarea de predicare se extinde tot mai mult,
inclusiv în teritoriul de creolă haitiană.
Mulți haitieni își părăsesc țara și se mută aici pentru a avea o viață mai bună și mai stabilă.
Deși haitienii cred în Dumnezeu, spun totuși că pe ei nu-i ajută.
Iar asta ne întristează.
Dar aici intervenim noi.
Suntem alături de ei ca să-i înțelegem, să-i ascultăm și să vorbim cu ei.
Iar când ne întoarcem să-i vizităm, le oferim speranța de care au nevoie.
Îi ajutăm să creadă în Dumnezeu și le arătăm din Biblie că lui îi pasă cu adevărat de ei.
Când ajungem la casele oamenilor, aceștia ne întâmpină mereu cu un zâmbet cald și ne invită înăuntru.
Deși predicăm două sau trei ore, nu parcurgem mult teritoriu, pentru că stăm mult la fiecare casă pe care o vizităm.
Îi lăsăm pe ei să aleagă subiectul de discuție.
E foarte ușor să începi conversații naturale folosind întrebări simple, precum:
„Ce mai faci? Cum mai este familia ta?”.
De la astfel de întrebări se încep conversații atât de frumoase!
Când oamenii află ce ne învață Biblia, încep să facă schimbări puțin câte puțin.
Iar asta îți aduce o bucurie și o satisfacție greu de descris în cuvinte.
Odată, în lucrarea din casă în casă, am întâlnit o femeie extrem de îndurerată,
pentru că-și pierduse în moarte bebelușul, singurul ei copil.
Când a aflat că nu Iehova Dumnezeu este de vină pentru pierderea ei, a fost impresionată.
Puțin mai târziu, a spus că singura modalitate prin care îl putea răsplăti pe Iehova pentru că a scos-o din întuneric spiritual
este aceea de a-i sluji.
În prezent, este sora noastră și o iubim mult.
E frumos să o vezi zâmbind mai des, pentru că acum are un scop în viață.
E o bucurie atât de mare să vezi pe cineva ieșind din apă după ce se botează,
știind că Iehova l-a ajutat să facă acel pas!
Când îi ajuți pe alții să-și schimbe viața, ai un sentiment unic, ce nu se poate compara cu nimic!
Deși în congregație eram în jur de 30 de vestitori, asistența medie la întruniri era de circa 70 de persoane.
Iar la Comemorare eram obișnuiți să avem o prezență de peste 300, ceea ce e de zece ori mai mult decât numărul vestitorilor.
Înțeleg de ce Iehova este atât de răbdător.
Încă avem multă muncă de făcut.
Același lucru se întâmplă în toată țara.
Oamenii sunt gata să audă vestea bună.
După cum a spus Isus în Ioan, capitolul 4, secerișul spiritual este mare și urgent, iar lucrătorii ‘se bucură împreună’.
Suntem foarte fericiți că putem lua parte la acest seceriș mondial!
E impresionant să vezi cum Iehova binecuvântează lucrarea din această zonă și cum îi atrage pe oameni la el!
Acum spune-ne: În Betel, la ce departament lucrezi?
În prezent, lucrez la Departamentul pentru îngrijirea sănătății.
Noi îi ajutăm pe cei din serviciul special cu timp integral,
inclusiv pe misionari, pe pionierii speciali și pe supraveghetorii de circumscripție, din Republica Dominicană.
Dar, pentru că situația fraților din Haiti este una dificilă, le oferim și lor ajutorul nostru.
De la filiala din Haiti?
Văzându-i pe acești frați din serviciul special venind în Republica Dominicană pentru a primi îngrijire medicală,
ce calități observi în general la ei?
Știm că acești frați au responsabilități solicitante. Așa că îi ajutăm să se relaxeze și să se simtă bine.
Și, bineînțeles, le oferim ajutorul medical de care au nevoie.
Iar atitudinea lor ne impresionează.
Asta îmi amintește, de exemplu, de un cuplu.
Din păcate, a trebuit să le explicăm că medicul stabilise în cazul lor un diagnostic grav.
Și, după ce au înțeles care era situația și ce tratament se impunea, prima lor întrebare a fost:
„Cât de repede putem începe tratamentul?”.
Auzind asta, medicul a întrebat: „De ce?”.
A fost emoționant ce au răspuns.
I-au zis: „Prietenii noștri, frații și surorile din Haiti, au nevoie de noi și vrem să fim alături de ei.
Deci, dacă începem repede, ne putem întoarce și putem predica cu ei în continuare”.
A fost frumos să vezi că, și în acea situație grea, gândul le era la frații lor.
Într-adevăr, au arătat o iubire neegoistă.
Îți mulțumim pentru experiență!
Înțelegem deci că ai o legătură strânsă cu Haiti. Însă nu doar datorită muncii tale.
În ultimele cinci luni petrecute aici, la Galaad, nu ai avut un coleg de cameră din Haiti?
Ba, da. Așa este.
– Ai vrea să vorbim și cu el?
– Sigur!
Îi spunem bun-venit fratelui Francklin Aimé de la filiala din Haiti!
– Francklin, ne bucurăm că ești aici, la „Din culise”!
– Și eu mă bucur!
Povestește-ne puțin despre tine. Ai fost crescut în adevăr?
Da. Încă de mic am aflat adevărul, mama fiind o închinătoare a lui Iehova.
Mai am patru frați, iar eu sunt cel mai mic.
Ce m-a impresionat foarte mult la mama mea, a fost credința și sârguința de care a dat dovadă.
Chiar dacă uneori se întâmpla să nu știe ce avea să ne pună pe masă a doua zi, ea întotdeauna s-a încrezut în Iehova.
Am văzut-o deseori pe mama rugându-se lui Iehova și lăsând totul în mâna lui. Iar Iehova s-a îngrijit mereu de noi.
Exemplul ei m-a ajutat să-l consider pe Iehova o persoană reală și mi-a întărit credința în el.
Cu siguranță, exemplul de loialitate al mamei ți-a fost de folos. Ce altă instruire ai mai primit?
În 2010 am mers la MTS.
– Tito, n-ai fost și tu atunci la MTS?
– Ba da, în același an, dar într-o altă parte a insulei.
– Și botezul l-am făcut tot deodată, în același weekend ...
– Același weekend?
... în ’97.
Incredibil! Parcă ați fi trăit aceeași viață, doar că în părți opuse ale insulei.
Da.
Dar știm că, în ianuarie 2010, un cutremur devastator a lovit Haiti.
El a produs multe daune, mulți oameni și-au pierdut viața.
Cum v-a afectat asta școala?
Programul cursurilor a fost modificat.
Dimineața eram la școală, ca de obicei, dar după-amiaza ne dedicam complet operațiunilor de ajutorare.
Am la mine o poză pe care aș vrea să ți-o arăt.
OK. Cine e aici?
Sunt colegii mei de clasă care, într-o după-amiază, descărcau dintr-un camion ajutoarele sosite pentru frații aflați în nevoie.
Ce interesant!
Deci dimineața voi învățați despre exemplul lui Isus, iar după-amiaza puneați în practică ce vi se predase.
Da.
Ce frumos! Și după școală unde ai fost repartizat?
Am fost trimis ca pionier special într-un oraș mic.
Mi-a plăcut mult acea repartiție, pentru că am văzut cum Iehova a binecuvântat lucrarea de acolo
și am avut privilegiul de a-i ajuta pe oameni să-l cunoască pe Iehova și să-i slujească.
E clar că haitienii au necesități spirituale și sunt receptivi la adevăr.
Dar cum au afectat conflictele civile lucrarea de predicare?
Conflictele civile nu slăbesc nicidecum zelul fraților și surorilor din Haiti.
Deși numărul total al vestitorilor a scăzut în ultimii ani, deoarece mulți au plecat din țară,
lucrarea de predicare a luat o amploare tot mai mare.
De exemplu, în anul de serviciu 2024 s-a înregistrat o creștere de 18% în ce privește studiile biblice,
comparativ cu 2021, când au început să fie tot mai multe conflicte.
Numărul pionierilor auxiliari a crescut de patru ori,
iar numărul celor care s-au botezat s-a dublat.
Iehova binecuvântează din plin predicarea în pofida încercărilor.
Ne bucurăm când vedem asta.
Dar, legat de conflictele civile, ai spus că acestea s-au înmulțit în ultimii ani.
Cu siguranță, nu e ușor.
Cum au fost frații afectați?
Mulți frați și surori au trebuit să-și lase în urmă casele de mai multe ori.
Unii dintre ei au plecat doar cu rucsacul de urgență, iar alții doar cu hainele de pe ei.
Se duceau într-o altă zonă, iar apoi, după câteva săptămâni sau luni, trebuiau să plece din nou.
Am fost atât de impresionat să văd că, în pofida acelei situații grele,
frații și-au păstrat pacea și o atitudine pozitivă.
De exemplu, în urmă cu câteva luni, 300 de frați și surori care locuiau în apropierea capitalei
au trebuit să fugă în cel mai apropiat oraș mare.
Și, în aceeași săptămână, Biroul Betelului a luat măsuri ca doi membri ai Comitetului filialei
să meargă și să-i încurajeze pe frați prin cuvântări de serviciu și au organizat o întrunire specială.
– Mai am o poză pe care vreau să ți-o arăt.
– OK. Și ce se întâmplă aici?
Aceasta este întrunirea specială care a fost organizată.
Putem observa că toți cei prezenți sunt bine îmbrăcați.
Iar membrii Comitetului filialei au fost impresionați să vadă că, la acea întrunire specială,
sala Regatului s-a umplut cu acești frați și surori care tocmai își părăsiseră casele.
Totuși, ei erau bucuroși și gata să i se închine lui Iehova.
E extraordinar!
Deși acești frați fugiseră ca să-și scape viața, ei au venit la întrunire la sala Regatului. Ce exemplu!
Evident, puterea lor provenea de la Iehova.
E îmbucurător să vedem cum Iehova se folosește de organizația sa și de frații aflați în frunte.
În continuare, vom urmări un video
în care vom vedea ce spune un supraveghetor de circumscripție despre situația celor din Haiti.
Haiti se află în partea vestică a insulei Hispaniola.
Slujitorii lui Iehova de aici se confruntă cu situații dificile.
Totuși, ei manifestă curaj și umilință și își pun toată încrederea în Iehova.
Exemplul lor de credință este încurajator.
Urma să participăm în persoană la primul congres de circumscripție de după pandemia de COVID-19.
Unii frați locuiau în zone afectate de tulburări civile.
Asta însemna că avea să le fie greu să plece de acasă și să vină la sala de congrese.
Trebuiau să dea dovadă de mult curaj.
Când am ajuns la sala de congrese, am văzut că mulți frați deja erau acolo.
Erau bucuroși și se strângeau în brațe.
Surorile se îmbrățișau și se încurajau una pe cealaltă.
Trecuse mult timp de când frații nu mai fuseseră împreună.
A fost un adevărat banchet spiritual!
Cuvântările prezentate la congres ne-au întărit mult credința
și ne-au ajutat să ne pregătim pentru încercările ce ne stăteau înainte.
Din cauza tulburărilor civile, în următorii doi ani
nu am mai participat în persoană la un congres de circumscripție la sala de congrese.
Mă bucur atât de tare când văd că frații stau aproape de Iehova și că îi rămân fideli!
Bătrânii de congregație arată multă umilință, aplicând imediat instrucțiunile primite din partea organizației.
De îndată ce vine o nouă îndrumare, ei depun mari eforturi pentru a o aplica,
mai ales când aceasta are legătură cu frații și surorile care sunt afectați de violența din jur.
Când îi privim pe frați, vedem de câtă iubire dau dovadă.
Ei nu și-au pierdut niciodată iubirea și se sprijină unii pe alții.
De asemenea, vedem că, deși întâmpină mari probleme, relația lor cu Iehova este tot mai puternică.
Fără îndoială, acești frați și-au întărit încrederea în Iehova
și sunt și mai dispuși să aplice instrucțiunile primite din partea organizației sale.
Ei demonstrează o perseverență extraordinară.
Eu și soția mea am învățat o lecție valoroasă.
Credem cu tărie că cel mai bun lucru pe care-l putem face este să-l lăsăm pe Iehova să ne ghideze pașii.
Știm că el nu ne va părăsi niciodată.
Nu ne va lăsa, indiferent de situația prin care am trece.
De aceea, oricât de grea ar putea deveni o încercare, ne vom putea baza întotdeauna pe Iehova.
O insulă cu două țări, în care poporul lui Iehova îi slujește cu fidelitate.
Experiențele de pe insula Hispaniola ne aduc aminte că Iehova este alături de noi
și că vom putea persevera și prospera în pofida oricăror provocări.
Cât de emoționant!
Chiar dacă frații din Haiti sunt nevoiți să treacă prin încercări,
conform cu Coloseni 1:11, ei ‘suportă toate lucrurile cu bucurie’.
Iar asta arată că primesc spirit sfânt.
Iehova îi sprijină pe frați și le oferă puterea de care au nevoie.
Vă mulțumim pentru exemplul vostru de perseverență și de credință
și pentru iubirea pe care le-o arătați fraților din Republica Dominicană și din Haiti.
Ce am auzit astăzi aici nu sunt doar poveștile a cinci persoane, ci este o poveste despre Iehova.
Am văzut că el își folosește puterea pentru a-și ajuta slujitorii să înfrunte încercări pe care nu le-ar putea înfrunta singuri.
Am văzut și că atrage oameni la el prin intermediul predicării.
Și am mai remarcat că Iehova este un Olar iubitor și îndurător, care își modelează slujitorii să devină orice e necesar.
E adevărat, asemenea lutului, suntem imperfecți, cu toții avem unele limite.
Dar, atât timp cât ne lăsăm modelați, Iehova ne poate face să devenim orice e necesar pentru scopul său.
Deci întrebarea ce se ridică e: Ce te va face Iehova pe tine să devii?
Abia așteptăm să ne revedem la următoarea ediție „Din culise”!
Le mulțumim mult lui Joel și cursanților pentru aceste interviuri frumoase. Ne-au plăcut mult!
În cele ce urmează, ne vom bucura de o altă parte încurajatoare a acestui program:
cuvântarea de încheiere.
Ea va fi prezentată de fratele Jody Jedele, membru al Corpului de Guvernare.
Titlul temei este foarte scurt:
„Continuați să câștigați bunăvoință”.
Te ascultăm.
În calitate de cursanți și, în curând, absolvenți, inimile vă sunt pline de apreciere pentru tot ce ați primit la Galaad.
Aici ați avut posibilitatea de a vă dedica studiului Bibliei
și ați ajuns să-l cunoașteți și să-l iubiți pe Iehova mai mult decât înainte.
Ne-am bucurat să auzim cuvintele voastre pline de apreciere.
Voi ați beneficiat de sprijinul Departamentului școlilor teocratice și al instructorilor,
de serviciile departamentelor din Betel;
și nenumărați frați și surori v-au ajutat personal într-un fel sau altul.
De ce au procedat toți așa? De ce v-au susținut?
Pentru că vă iubesc și au vrut să profitați din plin de instruirea de la Galaad.
Da, vi s-a dat, cu adevărat, foarte mult. De ce?
Ca să puteți susține, întări și stabiliza.
Lui Satan nu-i place că peste nouă milioane de persoane se bucură de paradisul spiritual,
că mii intră în el săptămânal.
Iar noi vrem ca și mai mulți să vină și să se bucure de acest paradis.
La Școala Galaad, voi ați fost întăriți și susținuți.
Acum luați instruirea, ce ați învățat, relația cu Iehova și faceți la fel cu alții: întăriți-i și susțineți-i.
Cum veți proceda?
Continuând să faceți ce fac toți slujitorii lui Iehova.
Toți încercăm să-l imităm pe Tatăl nostru în repartițiile noastre, în activitățile zilnice.
Așa făceați înainte de Galaad și așa veți face acum într-o măsură mai mare când plecați de la Galaad.
Ce vă va ajuta în acest sens?
Haideți să analizăm câteva idei interesante și unele modalități practice de a-i întări și a-i susține pe alții.
Să deschidem la Proverbele, capitolul 13, versetul 15a.
Aici citim: „Adevărata perspicacitate aduce bunăvoință”.
Ce idee transmite versetul?
Desigur, ne place să ne bucurăm de bunăvoința altora,
dar, în mod special, dorim bunăvoința lui Iehova, aprobarea sa, recunoașterea sa, binecuvântarea sa,
iar Iehova vrea să ne arate bunăvoință.
El caută ocazii să le arate bunăvoință cursanților (adică ... slujitorilor săi!),
și voi ați simțit asta în viața voastră înainte să veniți la Galaad.
Voi sunteți persoane spirituale și vă bucurați de bunăvoința lui Iehova.
Acum, când plecați de la Galaad, continuați să arătați perspicacitate ca să primiți în continuare bunăvoință!
Dar ce înseamnă în accepțiunea Bibliei „a arăta perspicacitate”?
O lucrare de referință spune că expresia ebraică pentru adevărata perspicacitate înseamnă
„a avea chibzuință, judecată sănătoasă și opinii înțelepte”.
Altă lucrare spune că este „capacitatea de a vedea în profunzime, dincolo de aparențe”.
Ea se referă la „cunoașterea inteligentă a cauzei”.
„Este acea cunoaștere care ajută o persoană să acționeze înțelept și să aibă succes.”
Acum înțelegem mai bine.
Toți trebuie să arătăm judecată sănătoasă, să privim dincolo de aparențe.
Deci această noțiune nu e atât de complicată.
Atunci de ce e amintită în Proverbele?
Deoarece nu e întotdeauna ușor să arăți perspicacitate.
În repartiția noastră întâlnim persoane diferite și situații diferite.
În plus, suntem imperfecți, avem opinii diferite, provenim din medii diferite, din culturi diferite.
De asemenea, colaborăm cu alte departamente care nu au aceleași priorități ca ale noastre.
Și, pe deasupra, tu sau cealaltă persoană poate n-ați dormit prea bine noaptea anterioară.
Așa că poate fi greu să arăți perspicacitate.
Să ne gândim la exemplul lui Moise.
Era un om fidel și spiritual.
În general, el a avut favoarea lui Iehova.
Dar a mai avut el favoarea, sau bunăvoința Sa, când israeliții i-au cerut apă la Meriba, lângă Cades?
Era într-o situație grea, era sub presiune.
Iar când a lovit stânca, a ieșit apă.
Din păcate, Moise n-a arătat perspicacitate.
Nu i-a dat glorie lui Iehova.
El n-a procedat corect cu poporul.
N-a fost un factor stabilizator.
Aceasta arată că, deși putem avea bunăvoința, sau binecuvântarea, lui Iehova în general,
se poate întâmpla să nu avem bunăvoința sa într-o anumită situație.
Moise nu și-a pierdut repartiția, a rămas conducătorul națiunii.
Dar a fost disciplinat și a pierdut o repartiție viitoare fiindcă n-a arătat perspicacitate.
Deci să arătăm perspicacitate mai ales când este greu.
Care e primul pas în acest sens?
Să deschidem la Psalmi. Psalmul 32:8.
Psalmul 32:8.
Iehova spune: „Îți voi da perspicacitate și te voi învăța calea pe care trebuie să mergi.
Te voi sfătui în timp ce ochii mei vor fi asupra ta”.
Deci, în primul rând, recunoaștem că Iehova e sursa perspicacității.
El ne instruiește prin Cuvântul său, prin spiritul sfânt, prin organizație și prin frații noștri.
După aceea, odată ce ne-am armonizat ideile cu modul lui Iehova de a acționa,
putem gestiona situația corect.
Noi imităm calitățile și modul său de acțiune.
Voi deja faceți asta. Deja ați simțit bunăvoința lui Iehova.
Deci continuați să câștigați bunăvoința sa.
Continuați să arătați perspicacitate.
Atunci îi veți putea întări și susține pe frați.
Să analizăm câteva situații și să vedem cum putem să arătăm perspicacitate
și să câștigăm bunăvoința lui Iehova.
Noi vrem să-i ajutăm pe frații și surorile noastre, nu-i așa?
Vrem să-i întărim.
Mă adresez acum fraților. Ești bătrân și vezi că o soră nu vine regulat la întruniri.
Desigur, vrei să o ajuți. Și, cu alt frate, fixați o vizită de păstorire.
La vizită, îi spui că i se simte lipsa în congregație, îi citești versete despre importanța întrunirilor și te rogi.
Evident, a fost bine că ai făcut vizita.
Informațiile au fost bune. Însă ai arătat perspicacitate?
Aproape, dar nu chiar.
Ai avut intenții bune, dar perspicacitate ...
Nu ți-ai făcut timp să afli că soțul nu-i permitea să folosească mașina ca să vină la întruniri.
De fapt, ea avea nevoie de transport.
Locuia la douăzeci de minute de sală și nu voia să fie o povară pentru alții.
Ne amintim ce e perspicacitatea?
Ea înseamnă ʻsă cunoaștem cauzaʼ și abia apoi să acționăm.
Sora n-avea nevoie de sfaturi privind întrunirile, ci de încurajare ca să nu se considere o povară.
Trebuia să înțeleagă că e OK să ceară ajutor și că frații erau bucuroși s-o ajute.
Tu ai plecat gândindu-te că ai dat un sfat biblic clar, dar sora a rămas tot fără transport.
Și acum e și descurajată. Ai fost un sprijin?
Trebuia să arăți perspicacitate. Ce te-ar fi ajutat?
Cum puteai înțelege adevărata cauză a problemei?
Având interes sincer și o ureche ascultătoare.
Vrem să ne facem timp să ascultăm și să aflăm care-i adevărata problemă și apoi vom manifesta perspicacitate.
Dar doar frații trebuie să arate perspicacitate și să susțină congregația? Nicidecum!
Surorile joacă un rol important în întărirea congregației.
Jumătate sau chiar mai mult dintre vestitori sunt surori, un grup mare ce are nevoie de susținere.
Și voi, dragi surori, uneori puteți face mai mult decât frații.
Să deschidem la Tit 2:3a.
„Femeile în vârstă să aibă o conduită care îl onorează pe Dumnezeu.”
Toate sunteți surori spirituale, care arată respect față de Iehova și față de organizația sa.
Dar nu vreau să spun că vreuna dintre voi este în vârstă!
Știu că nu-i politicos să vorbești despre vârsta surorilor!
Dar, când veți merge în congregațiile și repartițiile voastre, veți întâlni acolo surori mai tinere decât voi.
Cum le puteți ajuta? Versetul 4 spune „ca să le poată sfătui pe cele mai tinere”.
Înțelegeți rolul vostru? Fiind femei spirituale, le puteți ajuta pe surorile mai tinere.
Le puteți întări și susține. Să luăm un exemplu.
O soră locuia cu părinții ei, care nu erau în adevăr.
Ea era o soră minunată.
Dar hainele ei, deși nu erau niciodată șocante, puteau fi, uneori, mai îngrijite, mai modeste.
Să ne amintim că perspicacitatea înseamnă să vedem dincolo de aparențe.
Unele surori s-au interesat de ea și au înțeles că nu prea avea bani.
Iar părinții ei, care nu erau în adevăr, nu voiau să-i cumpere haine pentru întruniri și predicare.
Deci de sfaturi avea ea nevoie?
Câteva surori au strâns bani și au dus-o la cumpărături.
Nu vreau să spun că shoppingul e un semn de perspicacitate spirituală!
Dar, în cazul ăsta, chiar a fost!
În ambele exemple, primul gând a fost acela că persoanele aveau nevoie de un sfat:
să meargă la întruniri și să se îmbrace adecvat.
Dar, când frații și surorile au înțeles cauza, au putut arăta perspicacitate și au rezolvat problema.
Cât despre prima soră, ea a fost dusă la întruniri și a asistat la ele zeci de ani.
Ulterior, și soțul a manifestat interes față de adevăr.
Iar în cazul surorii mai tinere, familia ei s-a botezat.
Deci care e ideea?
Când arătăm perspicacitate și ne facem timp să ne interesăm de alții,
Iehova ne va arăta bunăvoință.
Să vedem acum un alt domeniu în care poate fi greu să manifestăm perspicacitate: etica muncii.
Uneori suntem atât de concentrați la munca noastră, încât nu vedem cum îi afectează ea pe alții.
Toți, individual și în departament, lucrăm din greu ca să ne îndeplinim sarcinile.
E o parte a închinării noastre și o luăm în serios. Și asta-i bine.
Dar, uneori, ar trebui să facem un pas înapoi și să vedem cum se încadrează munca noastră în lucrarea lui Iehova.
Să ne amintim ce înseamnă a avea perspicacitate.
„A gândi pe baza unor raționamente elaborate”,
ca să dobândim cunoștința care ne permite să acționăm înțelept și să avem succes.
Da, poate părea complicat: „raționamente elaborate”.
Dar să nu uităm, „cui i s-a dat mult i se va cere mult”.
A avea succes nu înseamnă doar a ne duce munca la bun sfârșit.
Bine, trebuie să ne facem munca!
Ca să avem succes, trebuie să-l ajutăm și pe cel de lângă noi sau alt departament să-și ducă munca la bun sfârșit.
Așa-i vom întări și-i vom susține pe ceilalți.
Deci vom privi situația în ansamblu, vom dovedi perspicacitate
și, colaborând cu ceilalți, ne vom duce munca la bun sfârșit.
Dar ce ne va ajuta să dovedim perspicacitate și să colaborăm cu ceilalți?
Să deschidem Biblia la Filipeni, capitolul 2, versetele 3 și 4.
Filipeni 2:3, 4:
„Nu faceți nimic din spirit de ceartă sau din înfumurare, ci, cu umilință, considerați că ceilalți vă sunt superiori.
Fiți preocupați nu doar de propriile interese, ci și de interesele altora”.
Versetul se referă la interesele spirituale.
Ce ne va ajuta să ne preocupăm de interesele spirituale ale altora? Umilința.
Să ne interesăm de munca altora.
De fapt, Iehova ne spune că trebuie să considerăm munca lor sau a departamentului lor superioară muncii noastre,
mai importantă decât a noastră.
Iar ei vor proceda la fel.
Să zicem că ne facem munca.
Dar să ne gândim: Dacă ne facem munca în detrimentul altui departament,
va fi Iehova mulțumit de modul în care am făcut-o?
Toată e lucrarea lui Iehova.
Dacă prejudiciem munca altora, pe cine prejudiciem, de fapt?
E de meditat!
Știm că, la Meriba, Moise a obținut rezultate, dar Iehova n-a aprobat acțiunea sa.
Lecția? Uneori presupunem că munca noastră este mai importantă,
mai complicată, mai urgentă și că munca altora este mai simplă.
Și credem că ei trebuie să facă ce le cerem.
Dar umilința ne va determina să cooperăm, să colaborăm cu alții, să găsim soluții împreună.
Perspicacitatea înseamnă și judecată sănătoasă.
Această calitate e rar întâlnită în lume.
Însă noi, ca slujitori ai lui Iehova, dorim s-o cultivăm.
Judecata sănătoasă ne ajută să înțelegem că prin comunicare reducem neînțelegerile.
Să presupunem că cerem un extinctor.
Cealaltă persoană nu știe dacă vrei să-l înlocuiești pe cel vechi sau dacă a izbucnit un incendiu.
Judecata sănătoasă te va face să-i spui că-i un incendiu.
Așa-l vei primi mai repede.
Contextul contează. Buna comunicare e o dovadă de perspicacitate.
Dacă recunoaștem cu umilință că munca celorlalți e importantă și-i considerăm superiori, vom avea succes.
Combinând această lecție cu prima, aceea de a ne face timp pentru alții, obținem rețeta unei bune colaborări.
În loc să luăm pur și simplu decizii, sperând că ceilalți se vor adapta, vom planifica munca împreună.
Iar asta va duce la unitate. Unitatea e o forță stabilizatoare.
Iehova îi aprobă pe cei care colaborează.
În Psalmul 133:1 se spune că ‘e bine și plăcut să locuim împreună în unitate’.
Un alt domeniu în care avem nevoie de stabilitate e adaptarea la schimbări.
Schimbăm locul unde slujim sau unde locuim.
Schimbăm repartiția, schimbăm metoda de lucru sau instrumentele de lucru.
Schimbările ne pot provoca îngrijorare. Și e normal.
Iar acum, toți vă adaptați la o anumită schimbare.
Deci cum puteți fi un factor stabilizator când au loc schimbări?
Și, acum, mă adresez fraților.
Uneori veți fi implicați în luarea unor decizii care vor duce la schimbări pentru alții.
Nu priviți această responsabilitate superficial!
Voi vreți ca Iehova să binecuvânteze acele decizii.
Perspicacitatea vă va ajuta să-i întăriți pe frați când se fac schimbări.
În ce sens?
Să deschidem la Isaia, capitolul 60.
Isaia 60:17.
„În loc de aramă voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, aramă și în loc de pietre, fier.”
Și remarcați: „Voi pune peste tine ca supraveghetori pacea și ca aceia care îți împart sarcini, dreptatea”.
În acest verset, Iehova spune că el va aduce schimbarea.
Și o vedem cu ochii noștri.
Aproape săptămânal vine o schimbare.
Deci Iehova schimbă lucrurile. Și e bine.
Arama e un metal bun, dar aurul e și mai bun.
Deci ne bucurăm că Iehova procedează așa.
Dar, uneori, schimbarea aduce cu sine îngrijorare.
Însă nu-i nimic. Îi vom face față.
Gândiți-vă ce schimbări pot apărea:
Dacă o presă nouă poate tipări mai multă literatură cu mai puțini oameni, evident, vor avea loc schimbări de repartiție.
Cum le vom face față?
Ce s-a spus despre supraveghetori?
Că Iehova avea să numească drept supraveghetori „pacea” și „dreptatea”.
Deci, fraților, voi puteți să-i ajutați pe ceilalți să facă față schimbărilor!
Dar ce știm despre dreptate și despre modul în care Iehova își privește slujitorii și le poartă de grijă?
Să citim Evrei 6:10.
Evrei 6, versetul 10.
„Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră și iubirea pe care ați arătat-o pentru numele său
slujindu-le sfinților și continuând să le slujiți.”
O idee interesantă!
Ar fi nedrept din partea lui Iehova să uite munca grea pe care o face cineva.
Dar noi chiar asta facem: Schimbăm munca grea pe care o fac ei!
Totuși, noi nu uităm oamenii când se fac schimbări.
Dreptatea ne dictează ca, atunci când au loc schimbări (schimbăm arama în aur),
noi să ne amintim de oamenii alături de care am slujit și de tot ce au făcut ei.
Arătăm compasiune când facem acele schimbări.
Nu putem să ne punem ochelari de cal și să ne concentrăm doar asupra muncii.
Ca să-i întărim pe frați, trebuie să-i cunoaștem.
Ca supraveghetori, întrebați-vă: „Ies din birou ca să vorbesc cu frații și surorile?
Îi întreb despre familia lor, despre problemele, opiniile, sugestiile lor?”.
Veți vedea că unii se bucură de o anumită schimbare, dar alții nu.
Știți din ce grup face parte fiecare și cum să-l ajutați?
Dar asta nu înseamnă că nu vom opera schimbarea. Iehova spune că vor fi îmbunătățiri.
Dar, întrucât Iehova nu uită lucrarea și iubirea slujitorilor săi,
nici noi nu uităm lucrarea și iubirea slujitorilor săi.
Îi ajutăm să facă față schimbărilor.
Doar așa ne vom bucura de bunăvoința lui Iehova.
Și voi, dragi surori, puteți da o mână de ajutor.
Poate că și voi sunteți afectate de o schimbare.
Dar atitudinea voastră pozitivă îi va întări pe toți cei din jurul vostru.
Iar când aflați de o schimbare și vedeți cum încearcă frații să o implementeze,
oferiți sugestii și susțineți acea schimbare.
Am văzut câteva domenii în care perspicacitatea ne va ajuta să câștigăm bunăvoința lui Iehova
și să fim o forță stabilizatoare.
Arătăm interes față de alții și-i ascultăm.
Considerăm munca altora mai importantă decât a noastră,
ceea ce creează un mediu propice colaborării și unității dintre noi.
Și-i susținem pe frați când au loc schimbări.
Perspicacitatea ne ajută să avem succes în serviciul sacru.
Și dorim ca toți să aveți succes în repartițiile voastre.
Iehova înfăptuiește lucrări mărețe în aceste zile.
Și cu toții avem privilegiul de a-i sluji Dumnezeului nostru în paradisul spiritual.
Vrem ca toți să rămânem în acest paradis spiritual și vrem să-i invităm și pe alții în el.
Dragi cursanți ai celei de-a 158-a clase, ați primit multă instruire la Școala Galaad!
Vă rugăm să profitați de această minunată ocazie pentru a-i susține pe frați și pe surori și a le purta de grijă.
Vă iubim!
Suntem convinși că veți continua să arătați perspicacitate și să vă bucurați de bunăvoința lui Iehova.
A sosit acum un moment mult așteptat al festivității de absolvire.
Așa cum puteți vedea, avem pe masă niște plicuri.
Bineînțeles, nu sunt plicuri obișnuite.
Acestea conțin prețioasele diplome ale dragilor noștri cursanți.
Și, de îndată ce le vor primi, nu-i vom mai numi cursanți, ci absolvenți, absolvenți ai Școlii Galaad.
Fiecare dintre ei va veni aici, pe scenă, pentru a-și primi diploma.
Fratele David Schafer ne va ajuta.
Fratele Abreu se va întoarce la filiala din Republica Dominicană.
Fratele Aimé se va întoarce la filiala din Haiti.
Fratele Alatorre a fost repartizat la filiala din Statele Unite.
Fratele și sora Arencibia se vor întoarce la filiala din Statele Unite.
Fratele Arulappa a fost repartizat la filiala din Sri Lanka.
Fratele și sora Barrett se vor întoarce la filiala din Micronezia.
Fratele Bundavica se va întoarce la filiala din Croația.
Fratele și sora Carrillo se vor întoarce la filiala din Peru.
Fratele și sora Connell se vor întoarce la filiala din Congo (Kinshasa).
Fratele Dallmann se va întoarce la filiala pentru Europa Centrală.
Fratele François a fost repartizat la filiala din Mozambic.
Fratele Gołąb se va întoarce la filiala din Polonia.
Fratele și sora Gratrix au fost repartizați la filiala din Japonia.
Fratele și sora Hadad se vor întoarce la filiala din Paraguay.
Fratele și sora Iewago se vor întoarce la filiala din Papua-Noua Guinee.
Fratele Katsantonis se va întoarce la filiala din Grecia.
Fratele și sora Koch se vor întoarce la filiala din Chile.
Fratele Mattusch se va întoarce la filiala pentru Europa Centrală.
Fratele și sora Momo se vor întoarce la filiala din Camerun.
Fratele Musona se va întoarce la filiala din Zimbabwe.
Fratele Muthami se va întoarce la filiala pentru Africa de Est.
Fratele Ndayisaba se va întoarce la filiala din Rwanda.
Fratele Njewa se va întoarce la filiala din Malawi.
Fratele Ortega se va întoarce la filiala din Spania.
Fratele și sora Pavlov se vor întoarce la filiala din Bulgaria.
Fratele și sora Peinado se vor întoarce la filiala din Venezuela.
Fratele și sora Pijalović se vor întoarce la filiala din Croația.
Fratele și sora Raymond se vor întoarce la filiala din Trinidad-Tobago.
Sora Şiriner se va întoarce la filiala din Turcia.
Fratele Székely se va întoarce la filiala din Ungaria.
Fratele și sora Uriarte se vor întoarce la filiala din Myanmar.
Fratele van der Veen a fost repartizat la filiala din Congo (Kinshasa).
Sora Waichigo se va întoarce la filiala pentru Africa de Est.
Fratele și sora Youquoi se vor întoarce la filiala din Liberia.
Ce moment îmbucurător!
Eu n-am avut mult de muncă.
Îmi amintesc că ultima dată când am fost președinte al programului de absolvire a fost acum cinci ani,
la cea de-a 148-a clasă, chiar înainte de începerea pandemiei.
Poate vă amintiți că nu puteam să dăm mâna. Conform îndrumărilor, puteam doar să dăm cotul.
M-am bucurat că acum a fost posibil să strâng mâna absolvenților
și să-i felicit din inimă pentru că au ajuns în acest punct.
Dar haideți să vedem întreaga clasă.
Este evident că toți sunt foarte mândri de voi, mândri de tot ce-ați realizat,
și suntem siguri că veți face o muncă excelentă și în viitor.
Să-l ascultăm acum pe fratele Senad Pijalović.
Sper că am pronunțat bine. Vă dați seama de ce ne-a ajutat fratele Schafer cu numele.
Așadar, Senad Pijalović va citi scrisoarea din partea clasei.
Dragi frați din Corpul de Guvernare:
Vă iubim mult și vă suntem recunoscători că am putut participa la această școală.
Am fost impresionați de ospitalitatea și de iubirea voastră loială.
Știam că instruirea de la Iehova va fi cu totul deosebită.
Totuși, așa cum se spune în Efeseni 3:20, el a făcut nespus mai mult decât ne-am fi putut imagina.
Studiind Biblia, am ajuns să cunoaștem mai profund personalitatea lui Iehova și a lui Isus.
Inimile ne-au fost sensibilizate când am înțeles mai clar cât de mult le pasă lor de oameni.
Astfel, nu ne vom îndoi niciodată de iubirea lor și vom fi hotărâți să le arătăm și altora iubire.
Ce măreț e privilegiul de a primi instruire divină!
Instructorii noștri au fost ca niște părinți iubitori.
Ei au folosit lumina spirituală din Cuvântul lui Dumnezeu ca să ne pregătească pentru viitoarele repartiții.
În cadrul cursurilor, am învățat extraordinar de multe și de la voi, dragi frați din Corpul de Guvernare.
Vă mulțumim pentru grija pe care ne-ați arătat-o și pentru munca grea pe care o faceți!
În plus, am tras mari foloase din cuvântările și vizitele asistenților și ale altor instructori.
Prin toți acești frați, Iehova a creat o minunată simfonie care ne-a sensibilizat.
Această simfonie va răsuna în inimile noastre pentru eternitate.
Am învățat multe și din iubirea, generozitatea și ospitalitatea manifestate de familia Betel din Statele Unite.
Prin felul în care ne-ați tratat, voi ați reflectat calitățile lui Iehova.
Meditând la exemplul vostru,
suntem și mai motivați să-i facem pe alții să se simtă iubiți și apreciați, așa cum ne-am simțit noi.
Când ne gândim la toate aceste binecuvântări, ne punem și noi întrebarea din Psalmul 116:12:
„Cum voi putea să-l răsplătesc pe Iehova pentru tot binele pe care mi l-a făcut?”.
E evident, nu-l vom putea răsplăti niciodată pe deplin.
Dar suntem hotărâți să imităm atitudinea Rebecăi și să spunem:
„Sunt gata să merg!”.
Ne întristează gândul plecării, deoarece ne simțim ca într-o familie.
Totuși, suntem gata să facem voința lui Iehova, să aplicăm lecțiile învățate
și să ne dovedim demni de încrederea pe care ne-o acordați.
Cu iubire și apreciere, cea de-a 158-a clasă a Școlii Galaad.
Cât de frumos a exprimat această scrisoare sentimentele întregii clase!
Ați spus că v-ați bucurat să fiți cu noi în aceste cinci luni, dar și noi ne-am bucurat să fim cu voi.
Fără îndoială, am avut ocazia de ‘a ne încuraja reciproc’. Vă mulțumim!
Dar să ne întoarcem acum la Matei 5:13,
unde Isus a spus: „Voi sunteți sarea pământului”.
Aceste cuvinte vi se aplică și vouă.
Am discutat mai devreme despre câteva caracteristici ale sării:
intensifică aroma,
este un germicid – adică ucide microbii –
și, nu în ultimul rând, e un conservant.
Dar, în continuare, haideți să mai analizăm un aspect: valoarea sării.
E într-adevăr valoroasă.
Cartea „Perspicacitate” spune:
„Sarea nu a fost întotdeauna ușor de obținut.
Din cauza sării s-au purtat războaie și au izbucnit revoluții.
În China antică, după aur, sarea era cea mai valoroasă.
Oamenii își vindeau soțiile și copiii ca sclavi în schimbul sării.
Soldaților romani li se dădeau bani să cumpere sare,
suma respectivă numindu-se «salarium», termen din care provine și cuvântul «salariu»”.
Deși în timpul lui Isus sarea se găsea ușor, el trebuie să-i fi știut istoria.
Trebuie să fi știut cât de valoroasă fusese sarea în trecut.
În secolul I, sarea se extrăgea din dealurile cu zăcăminte de sare din apropierea Mării Moarte
și se obținea prin evaporare din apa aceleiași mări.
Deci sarea era un produs larg răspândit.
Deși se găsea atât de ușor, este evident că Isus trebuie să fi cunoscut bine valoarea acesteia, istoria ei.
El știa că sarea era importantă în multe privințe.
A fost valoroasă în trecut și este foarte valoroasă și în prezent.
Este posibil ca Isus să se fi gândit și la faptul că,
în general, în corpul uman există 226 g de sare, cam un sfert de kilogram.
În calitate de „meșter iscusit”, care a luat parte la crearea tuturor lucrurilor, inclusiv a oamenilor,
el a știut ce cantitate de sare avem în corp și că fără aceasta am muri.
De fapt, dacă există în corp un dezechilibru, o cantitate prea mică de sare,
asta poate duce la stări de greață, confuzie, crampe musculare, convulsii,
edem cerebral, comă și chiar moarte, în cazuri severe.
Fără îndoială, Isus trebuie să fi știut toate aceste lucruri
ca „meșter iscusit”, care a colaborat cu Iehova la crearea oamenilor.
Așa cum am mai spus, Isus a făcut un compliment:
Sunteți valoroși!
Și asta vă spunem și noi:
Vă iubim! Vă prețuim! Sunteți valoroși!
Apreciem foarte mult tot ce ați realizat până acum și avem încredere că veți face lucruri deosebite și în viitor.
Suntem în asentimentul rugăciunii consemnate în Numerele 6:
„Iehova să te binecuvânteze și să te păzească!
Iehova să facă să strălucească fața sa peste tine și să-ți arate favoare!
Iehova să privească cu bunătate spre tine și să-ți dăruiască pace!”.
Asta e ce ne dorim pentru fiecare dintre voi, cei 52 de absolvenți ai celei de-a 158-a clase.
Suntem convinși că absolvenții vor fi o binecuvântare pentru cei din repartițiile lor.
În următoarele zile, și alte cuvântări de la absolvire vor fi disponibile pe jw.org și în aplicația JW Library®.
Înainte să încheiem, să le facem o vizită fraților noștri din Zimbabwe.
În această țară întâlnim o climă foarte variată.
În platoul central, vremea e blândă,
în Valea Zambezi e cald și uscat,
iar în zona montană din est e frig și cad multe ploi.
Un alt detaliu interesant este că aici există 16 limbi oficiale.
În Zimbabwe, porumbul se cultivă peste tot, iar locuitorii țării îl folosesc din plin.
De exemplu, îl fierb, îl prăjesc sau chiar îl lasă la fermentat ca să facă o băutură numită „mahewu”.
Un preparat popular este „sadza”.
Boabele de porumb alb sunt strivite până devin făină
iar aceasta e gătită lent până capătă consistența unui terci.
„Sadza” se mănâncă de obicei cu mâna și merge bine cu multe feluri de mâncare,
precum picior de vită, friptură și legume în sos de arahide.
Istoria Martorilor din Zimbabwe a început în jurul anului 1920.
Publicațiile au ajuns în țară prin intermediul muncitorilor imigranți care au venit din Malawi și din Africa de Sud.
La scurt timp, s-au format grupuri de studiere a Bibliei,
iar unul dintre primii vestitori, Nason Mukaronda, s-a botezat în 1924.
Ulterior, guvernul s-a împotrivit mesajului nostru,
deoarece nu era de acord ca oameni de diferite rase să se închine împreună.
Până în 1940, toate publicațiile fuseseră interzise.
Deși au fost arestați și judecați, frații au perseverat, iar după șase ani, interdicția a fost ridicată.
Lucrarea Regatului a luat avânt până la izbucnirea războiului, în anii ’70.
Frații și-au păstrat neutralitatea și din această cauză au fost închiși.
Biblia din imagine a fost folosită de mulți Martori care au ajuns în închisoare.
Din fericire, în ultimele decenii, congregațiile de aici s-au bucurat de o perioadă de pace.
În prezent, 50 000 de vestitori conduc peste 103 000 de studii biblice.
Printre acești vestitori zeloși se numără și cei din congregația Waterfalls, care se află în capitala țării, Harare.
Ei se întrunesc în prima sală a Regatului construită în Zimbabwe și conduc peste 200 de studii biblice.
Frații și surorile de aici ne transmit un mesaj special.
Tradus din limba shona înseamnă:
„Ce mai faceți? Vă iubim pe toți!”.
Și noi vă transmitem toată iubirea noastră!
Ați urmărit JW Broadcasting de la sediul mondial al Martorilor lui Iehova.


-