00:00:03
Teie ta tatou mana‘o tumu: “Te tiaraa amui ore Kerisetiano: Eaha to ’na auraa?00:00:09
00:00:09
Nafea e no te aha e tapea ’i i tera tiaraa?”00:00:12
00:00:12
Ia mana‘o outou, ua tano anei?00:00:15
00:00:15
E? Aita?00:00:16
00:00:17
E roaa anei i te taata ia arai i te ohipa tia ore?00:00:21
00:00:21
Ia faaroo tatou i te taata ia paraparau no nia i te poritita, e mana‘o paha tatou, e mata‘i noa tera.00:00:28
00:00:28
Ia rave-ino-hia râ to tatou fetii aore ra hoa, i reira, e huri paha te mata‘i.00:00:34
00:00:34
Eita tatou e maere ia amahamaha te taata i te pae poritita.00:00:38
00:00:38
Ua tohu hoi te Apokalupo, pene 8 tae atu i te 13 e,00:00:42
00:00:42
i te mau mahana hopea, e aimârô te taata no nia i te parau o te faatereraa.00:00:47
00:00:47
E faahepo-atoa-hia ratou ia maiti i to ratou paeau.00:00:50
00:00:51
Teie atura ïa te uiraa: Eaha to tatou tiaraa ia tamata te taata i te tataî i te mau ohipa tia ore?00:00:59
00:00:59
No te mau Kerisetiano, mea faufaa roa te hi‘oraa ta Iesu i vaiiho mai.00:01:04
00:01:06
Aita ’tu e taata te nehenehe e arai i te ohipa tia ore, maori râ o Iesu.00:01:11
00:01:11
Ua î oia i te aumihi.00:01:13
00:01:13
E maoti to ’na mana no te faaamu i tei poia, faaora i te feia ma‘i, faatia mai i te feia pohe,00:01:19
00:01:19
e maoti to ’na aravihi ia paraparau i te taata,00:01:22
00:01:22
ua nehenehe o Iesu e riro ei raatira poritita hau a‘e i te faahiahia.00:01:27
00:01:27
Ua pûpûhia ’tu iho â tera toroa.00:01:29
00:01:29
Ei hi‘oraa, ua horoa ’tu Satani “i te mau faatereraa arii atoa o te ao nei,”00:01:34
00:01:34
ia haamori Iesu ia ’na, hoê noa taime.00:01:37
00:01:37
Ua patoi atu o Iesu.00:01:39
00:01:39
Aita râ o ’na i parau, aita to Satani e mana no te pûpû mai i te reira.00:01:44
00:01:44
Oia atoa, i to te taata tamataraa i te faaarii ia ’na, ua patoi â o Iesu.00:01:49
00:01:49
E i te taime a anihia mai ai, e tano anei ia aufau i te tute i te hau Roma,00:01:55
00:01:55
aita o ’na i turu i te hoê noa ’‘e pae.00:01:57
00:01:57
Aita ïa o Iesu i farii i te riro ei faatere o te ao nei,00:02:01
00:02:01
ei arii i nia i to ’na nunaa, e ei taata patoi i te hau Roma.00:02:06
00:02:06
Te auraa anei, e ere Iesu i te mea tâu‘a roa? Aore ra aita to ’na e mana‘o?00:02:11
00:02:11
Aita roa ’tu! Mea tâu‘a roa Iesu!00:02:14
00:02:14
Aita o ’na i hi‘o paetahi i te taata, tera hoi te auraa o te parau-tia mau.00:02:19
00:02:19
Ta ’na râ tapitapiraa matamua, te haapiiraa ïa i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua,00:02:25
00:02:25
te ravea hoê roa no te tinai i te parau-tia ore.00:02:29
00:02:30
Ia au i ta Iesu aratairaa, eaha to tatou tiaraa no nia i te mau faatereraa taata nei?00:02:36
00:02:36
A hi‘o na i ta ’na i pahono i te aniraahia mai: E au anei ia aufau i te tute i to Roma?00:02:43
00:02:43
Mareko 12:15-17: “‘Horoa mai na i te hoê denari.’00:02:50
00:02:50
Horoa maira ratou e na ô atura Iesu: ‘No vai te hoho‘a e te i‘oa i nia iho?’00:02:56
00:02:56
Parau maira ratou: ‘No Kaisara.’00:02:58
00:02:58
Na ô atura Iesu: ‘A faaho‘i i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.’”00:03:06
00:03:06
Eaha ta Kaisara?00:03:08
00:03:08
I roto i te Roma 13:1-7, te faahiti ra Paulo i te tute, te aufauraa, te mǎta‘u e te faatura.00:03:19
00:03:19
A tapao na râ, ua parau o Iesu: “A faaho‘i i ta Kaisara ia Kaisara ra.”00:03:24
00:03:24
Eaha ïa te faaho‘i atu?00:03:26
00:03:26
Ei hi‘oraa, ua hamani Kaisara, te hau faatere o tera ra tau, i te moni.00:03:31
00:03:31
E mana ïa to Kaisara no te titau ia faaho‘ihia ’tu te tahi tuhaa moni.00:03:37
00:03:37
Maoti tera faufaa,00:03:38
00:03:38
ua nehenehe te Hau e rave i te mau ohipa no te maitai o te huiraatira, e ua farii Iesu i te reira.00:03:44
00:03:45
Area ta tatou mau tao‘a faufaa roa ’‘e, no ǒ mai ïa i te Atua.00:03:50
00:03:50
Te mau ô mai to tatou aau, ora, mana‘o e puai.00:03:55
00:03:55
Eita roa e nehenehe e faaho‘i atu ia Kaisara ra, no te mea e ere na ’na i horoa mai.00:04:01
00:04:01
E faaho‘i atu râ tatou i te Atua ra, ma te pûpû i to tatou ora e ma te here ia ’na.00:04:08
00:04:08
Teie ta Iesu i parau no nia i te hereraa i te Atua i roto i te Mareko 12:30:00:04:15
00:04:15
“Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa,00:04:20
00:04:20
ma to ora atoa, ma to mana‘o atoa e ma to puai atoa.”00:04:27
00:04:27
Mea taatoa ïa te here ta tatou e faaho‘i atu i te Atua ra.00:04:31
00:04:31
Aita hoê noa ’‘e tuhaa o to tatou tino, itoito, aravihi e hinaaro ta tatou e tapea mai.00:04:38
00:04:38
E turu atoa te feia i here i te Atua, ia Iesu, ta Iehova i faatoroa ei Arii.00:04:45
00:04:45
E nafea râ te mau pǐpǐ a Iesu e paruru ai i ta ’na Faatereraa arii, ia aro mai te taata?00:04:51
00:04:51
Ho‘i roa tatou i te po hopea o to Iesu oraraa i nia i te fenua nei.00:04:56
00:04:56
Ia au i te Mataio pene 26, ua haere mai “te hoê nahoa rahi [e haru ia Iesu] ma te ‘o‘e e te raau.”00:05:04
00:05:04
“Rave maira [Petero] i ta ’na ‘o‘e,00:05:06
00:05:06
tairi ihora i te tavini a te tahu‘a rahi e mutu ê atura to ’na tari‘a.”00:05:10
00:05:10
Te haapapu ra Ioane, o Malako te i‘oa o taua tavini ra.00:05:14
00:05:14
E te na ô ra o Luka, ua tapea Iesu i te tari‘a o te tavini e ora ihora.00:05:19
00:05:19
A hi‘o na! Aita roa o Iesu i inoino noa ’‘e i te feia i haere mai e haru ia ’na.00:05:24
00:05:24
E ia au i te Mataio 26:52, ua parau atu Iesu ia Petero:00:05:30
00:05:30
“A faaho‘i i ta oe ‘o‘e i roto i te vehî, te feia atoa hoi e rave i te ‘o‘e, e pohe ïa i te ‘o‘e.”00:05:37
00:05:38
Eaha o Iesu i faahapa ’i i te ohipa ta Petero i rave?00:05:41
00:05:41
No te paruru hoi ia ’na!00:05:44
00:05:44
Hoê â ïa tumu i ore ai oia e faaô i roto i te poritita e tae roa mai i tera taime.00:05:50
00:05:51
Ta ’na ïa i faataa ’tu ia Ponotio Pilato i taua po ra.00:05:54
00:05:55
Teie ta Iesu i parau atu i te Ioane 18:36: “E ere ta ’u Faatereraa arii no teie nei ao.”00:06:02
00:06:02
E ere te Faatereraa arii a Iesu i te faatereraa taata,00:06:06
00:06:06
aita ïa e faufaa na te mauhaa taata e paruru atu.00:06:10
00:06:10
Nafea e papu ai e tera iho â ta Iesu e hinaaro ra e parau?00:06:13
00:06:13
Te na ô ra te toea o te Ioane 18:36:00:06:18
00:06:18
“Ahiri no teie nei ao ta ’u Faatereraa arii, e aro ïa to ’u mau taata ia ore au ia tuuhia i te ati Iuda ra.00:06:26
00:06:26
Tera râ, e ere ta ’u Faatereraa arii no teie nei ao.”00:06:31
00:06:32
E o tatou te mau Kerisetiano, eaha to tatou tiaraa i te pae poritita?00:06:37
00:06:38
E tiaraa amui ore.00:06:40
00:06:40
Te tahi taime, eita te taata e taa i to tatou tiaraa.00:06:44
00:06:44
E mana‘o vetahi,00:06:45
00:06:45
aita tatou e turu ra i tera faatereraa taata, e turu paha ïa tatou i te tahi atu.00:06:51
00:06:51
I te mau matahiti 1950, ua pari te mau faatere no Congo, e communiste te mau Ite no Iehova.00:06:58
00:06:58
I te mau matahiti 70, mana mai nei te faatereraa communiste.00:07:02
00:07:02
Faahapa-faahou-hia ’tura te mau Ite no Iehova.00:07:06
00:07:06
Te tumu? E ere ratou i te communiste!00:07:08
00:07:08
Aua‘e râ, a toru ahuru atura matahiti to te mau Ite no Iehova tiamâraa i mua i te ture i Congo.00:07:15
00:07:16
Te faatuea nei vetahi to tatou tiaraa amui ore i te tâu‘a ore.00:07:21
00:07:21
Area no vetahi atu ra, e feia orure hau tatou.00:07:25
00:07:25
Hi‘opoa ana‘e i na mana‘o e piti.00:07:28
00:07:28
A tahi, aita e tuearaa i rotopu i te tiaraa amui ore e te tâu‘a ore.00:07:33
00:07:33
Eaha te tâu‘a ore?00:07:34
00:07:34
Te oreraa ïa e anaanatae, e haapao ia vetahi ê aore ra e haapeapea no ratou.00:07:40
00:07:40
Mai tera anei tatou? Aita roa ’tu.00:07:43
00:07:43
Mai ia Iesu, te tutava nei tatou i te tamǎrû i te mauiui o te taata,00:07:47
00:07:47
ma te tauturu atu ia haamaitai i to ratou oraraa e ia ite e,00:07:51
00:07:51
o te Faatereraa arii ana‘e te faaore roa i te ohipa tia ore.00:07:55
00:07:55
Ma te faaohipa i te Bibilia,00:07:57
00:07:57
o te aau ta tatou e opua ra e taui, eiaha râ te mau faanahoraa poritita.00:08:02
00:08:02
E ua tano iho â, e matara hoi te mau fifi o te huitaata00:08:06
00:08:06
maoti te tauiraa te taata i to ratou huru, eiaha maoti te poritita.00:08:11
00:08:11
E ere te mau Ite no Iehova i te feia orure hau, e feia faatura râ i te hau.00:08:16
00:08:16
Inaha, e auraro tatou i te ture.00:08:18
00:08:18
E turu tatou i te oire na roto i te ohipa rima tauturu, aore ra te ohipa tivira00:08:23
00:08:23
ei monoraa i te tau faehau, ia nehenehe ana‘e.00:08:26
00:08:26
E aufau atoa tatou i te mau tute.00:08:28
00:08:28
Parau mau, eita tatou e maiti i te tia poritita.00:08:31
00:08:31
Eita râ tatou e faahuehue i te mau maitiraa, aore ra e opani ia vetahi ê ia haere e maiti.00:08:37
00:08:37
Parau mau, eita tatou e turu i te hoê pǔpǔ poritita aore ra e horo ia maitihia tatou.00:08:43
00:08:43
Eita râ tatou e faaino i te feia faatere,00:08:46
00:08:46
e faahapa i ta ratou faanahoraa, aore ra e titau ia tauihia te faatereraa.00:08:50
00:08:50
Parau mau, eita tatou e faahanahana i te reva.00:08:53
00:08:53
Eita râ tatou e tanina i te reva, e tutuha i nia iho,00:08:56
00:08:56
aore ra e haavahavaha i te nunaa no ’na tera reva,00:08:59
00:08:59
noa ’tu e tiamâraa to te huiraatira ia na reira.00:09:03
00:09:03
Parau mau, eita tatou e himene i te himene ai‘a.00:09:06
00:09:06
Eita râ tatou e parau ia vetahi ê eiaha e himene,00:09:09
00:09:09
aore ra e imi ia ite pauroa mai te taata aita tatou e himene ra.00:09:13
00:09:13
E faaea noa tatou i te hiti.00:09:15
00:09:15
Parau mau, eita tatou e taparahi i te taata i te tama‘i.00:09:19
00:09:19
Eita râ tatou e hamani ino i te taata i to tatou iho fenua.00:09:22
00:09:22
Eita tatou e turu aore ra e faahapa i te tahi noa ’‘e aveia poritita,00:09:26
00:09:26
i roto roa atoa i to tatou aau.00:09:28
00:09:28
Tera te tiaraa amui ore.00:09:31
00:09:31
Eita tatou e turu i te hoê a‘e pae.00:09:34
00:09:35
E ia titau mai te Hau i te tahi ohipa o te ore e tu e ta Iesu i faaue mai?00:09:42
00:09:42
Te vai ra iho â te aratairaa Bibilia.00:09:45
00:09:45
Te mau ra paha ia tatou te Ohipa 5:28, 29 e na ô ra:00:09:51
00:09:51
“O te Atua ei faatere ta [tatou] e auraro e tia ’i, eiaha te taata.”00:09:55
00:09:55
E ere teie i te faatura ore i te Hau, e faatura hohonu râ i te Atua.00:10:00
00:10:00
Ia titau mai te Hau i te tahi mea e opanihia e te Atua,00:10:04
00:10:04
aore ra ia opani te Hau i ta te Atua e faaue mai,00:10:07
00:10:07
aita ïa e mana to te aniraa a te Hau i mua i te aro o te Atua.00:10:13
00:10:13
E parau paha vetahi: ‘Ia na reira tatou, eita anei e fifihia?’00:10:18
00:10:19
Ua oti Iesu i te faaara i roto i te Mataio 24:9:00:10:24
00:10:24
“E hae te mau nunaa atoa ia outou no to ’u nei i‘oa.”00:10:29
00:10:29
E i roto i te Apokalupo 2:10,00:10:32
00:10:32
ua haapapu maitai Iesu e hurihia vetahi o ta ’na mau pǐpǐ i roto i te tapearaa.00:10:37
00:10:37
Eiaha pauroa, vetahi râ.00:10:40
00:10:40
No reira, ia ore tatou e mau i te auri, eiaha e inoino.00:10:44
00:10:44
E ia tapeahia ra, eiaha e haaparuparu.00:10:47
00:10:47
Te mana‘ona‘o nei tatou i te mau tausani taeae e tuahine o tei mau i te fare tapearaa00:10:52
00:10:52
i te roaraa o te mau matahiti no to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano.00:10:57
00:10:57
Haapeu roa tatou ia ratou.00:10:59
00:10:59
Pure tatou no ratou.00:11:00
00:11:00
Mauruuru roa Iehova ia ratou.00:11:03
00:11:03
Ua riro to ratou faaoromai tamau i roto i te tamataraa, ei upootiaraa no tatou paatoa.00:11:09
00:11:09
No te aha?00:11:10
00:11:10
Teie ta Paulo i papai atu i te amuiraa no Ephesia:00:11:14
00:11:14
“Te ani atu nei au eiaha outou ia toaruaru,00:11:17
00:11:17
no to outou hoi maitai i faaruru ai au i te ati, ia aruehia hoi outou.”00:11:23
00:11:23
I te taime a papai ai Paulo i teie mau parau, ua tapeahia oia i Roma.00:11:28
00:11:28
No te aha Paulo i parau ai e, ia faaruru oia i te ati, e “aruehia” to Ephesia?00:11:33
00:11:33
No te mea maoti to ’na tamau-noa-raa i roto i te taviniraa noa ’tu te tamataraa,00:11:38
00:11:38
i papu ai i te amuiraa te faufaaraa o te mau haamaitairaa ta ratou i fana‘o ei Kerisetiano.00:11:45
00:11:45
Ahani o Paulo i fati, eaha te auraa?00:11:47
00:11:47
Mea faufaa ore ïa to ratou faaroo,00:11:50
00:11:50
ta ratou taviniraa e to ratou tiaturiraa i te Faatereraa arii a te Atua.00:11:55
00:11:55
Ua haafaufaa râ te faaoromai o Paulo i te tiaraa Kerisetiano.00:11:59
00:11:59
Ua haapapu oia mea hoona ia vai taiva ore, noa ’tu eaha te haapaeraa.00:12:04
00:12:04
Oia atoa, ua riro te faaoromai o to tatou mau taeae e tuahine here,00:12:08
00:12:08
ei haapapuraa mea ora to ratou tiaturiraa e mea mau te Faatereraa arii.00:12:14
00:12:14
Ua riro ratou ei tia, eiaha no te tahi faatereraa taata, no te Faatereraa arii râ i nia i te ra‘i.00:12:21
00:12:21
Maoti tera faatereraa e fana‘o ai ratou i te ora mure ore i roto i te hoê ao aita e tama‘i faahou.00:12:28
David Schafer: Te tiaraa amui ore Kerisetiano: Eaha to ’na auraa? Nafea e no te aha e tapea ’i i tera tiaraa?
-
David Schafer: Te tiaraa amui ore Kerisetiano: Eaha to ’na auraa? Nafea e no te aha e tapea ’i i tera tiaraa?
Teie ta tatou mana‘o tumu: “Te tiaraa amui ore Kerisetiano: Eaha to ’na auraa?
Nafea e no te aha e tapea ’i i tera tiaraa?”
Ia mana‘o outou, ua tano anei?
E? Aita?
E roaa anei i te taata ia arai i te ohipa tia ore?
Ia faaroo tatou i te taata ia paraparau no nia i te poritita, e mana‘o paha tatou, e mata‘i noa tera.
Ia rave-ino-hia râ to tatou fetii aore ra hoa, i reira, e huri paha te mata‘i.
Eita tatou e maere ia amahamaha te taata i te pae poritita.
Ua tohu hoi te Apokalupo, pene 8 tae atu i te 13 e,
i te mau mahana hopea, e aimârô te taata no nia i te parau o te faatereraa.
E faahepo-atoa-hia ratou ia maiti i to ratou paeau.
Teie atura ïa te uiraa: Eaha to tatou tiaraa ia tamata te taata i te tataî i te mau ohipa tia ore?
No te mau Kerisetiano, mea faufaa roa te hi‘oraa ta Iesu i vaiiho mai.
Aita ’tu e taata te nehenehe e arai i te ohipa tia ore, maori râ o Iesu.
Ua î oia i te aumihi.
E maoti to ’na mana no te faaamu i tei poia, faaora i te feia ma‘i, faatia mai i te feia pohe,
e maoti to ’na aravihi ia paraparau i te taata,
ua nehenehe o Iesu e riro ei raatira poritita hau a‘e i te faahiahia.
Ua pûpûhia ’tu iho â tera toroa.
Ei hi‘oraa, ua horoa ’tu Satani “i te mau faatereraa arii atoa o te ao nei,”
ia haamori Iesu ia ’na, hoê noa taime.
Ua patoi atu o Iesu.
Aita râ o ’na i parau, aita to Satani e mana no te pûpû mai i te reira.
Oia atoa, i to te taata tamataraa i te faaarii ia ’na, ua patoi â o Iesu.
E i te taime a anihia mai ai, e tano anei ia aufau i te tute i te hau Roma,
aita o ’na i turu i te hoê noa ’‘e pae.
Aita ïa o Iesu i farii i te riro ei faatere o te ao nei,
ei arii i nia i to ’na nunaa, e ei taata patoi i te hau Roma.
Te auraa anei, e ere Iesu i te mea tâu‘a roa? Aore ra aita to ’na e mana‘o?
Aita roa ’tu! Mea tâu‘a roa Iesu!
Aita o ’na i hi‘o paetahi i te taata, tera hoi te auraa o te parau-tia mau.
Ta ’na râ tapitapiraa matamua, te haapiiraa ïa i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua,
te ravea hoê roa no te tinai i te parau-tia ore.
Ia au i ta Iesu aratairaa, eaha to tatou tiaraa no nia i te mau faatereraa taata nei?
A hi‘o na i ta ’na i pahono i te aniraahia mai: E au anei ia aufau i te tute i to Roma?
Mareko 12:15-17: “‘Horoa mai na i te hoê denari.’
Horoa maira ratou e na ô atura Iesu: ‘No vai te hoho‘a e te i‘oa i nia iho?’
Parau maira ratou: ‘No Kaisara.’
Na ô atura Iesu: ‘A faaho‘i i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.’”
Eaha ta Kaisara?
I roto i te Roma 13:1-7, te faahiti ra Paulo i te tute, te aufauraa, te mǎta‘u e te faatura.
A tapao na râ, ua parau o Iesu: “A faaho‘i i ta Kaisara ia Kaisara ra.”
Eaha ïa te faaho‘i atu?
Ei hi‘oraa, ua hamani Kaisara, te hau faatere o tera ra tau, i te moni.
E mana ïa to Kaisara no te titau ia faaho‘ihia ’tu te tahi tuhaa moni.
Maoti tera faufaa,
ua nehenehe te Hau e rave i te mau ohipa no te maitai o te huiraatira, e ua farii Iesu i te reira.
Area ta tatou mau tao‘a faufaa roa ’‘e, no ǒ mai ïa i te Atua.
Te mau ô mai to tatou aau, ora, mana‘o e puai.
Eita roa e nehenehe e faaho‘i atu ia Kaisara ra, no te mea e ere na ’na i horoa mai.
E faaho‘i atu râ tatou i te Atua ra, ma te pûpû i to tatou ora e ma te here ia ’na.
Teie ta Iesu i parau no nia i te hereraa i te Atua i roto i te Mareko 12:30:
“Ia here oe ia Iehova to Atua ma to aau atoa,
ma to ora atoa, ma to mana‘o atoa e ma to puai atoa.”
Mea taatoa ïa te here ta tatou e faaho‘i atu i te Atua ra.
Aita hoê noa ’‘e tuhaa o to tatou tino, itoito, aravihi e hinaaro ta tatou e tapea mai.
E turu atoa te feia i here i te Atua, ia Iesu, ta Iehova i faatoroa ei Arii.
E nafea râ te mau pǐpǐ a Iesu e paruru ai i ta ’na Faatereraa arii, ia aro mai te taata?
Ho‘i roa tatou i te po hopea o to Iesu oraraa i nia i te fenua nei.
Ia au i te Mataio pene 26, ua haere mai “te hoê nahoa rahi [e haru ia Iesu] ma te ‘o‘e e te raau.”
“Rave maira [Petero] i ta ’na ‘o‘e,
tairi ihora i te tavini a te tahu‘a rahi e mutu ê atura to ’na tari‘a.”
Te haapapu ra Ioane, o Malako te i‘oa o taua tavini ra.
E te na ô ra o Luka, ua tapea Iesu i te tari‘a o te tavini e ora ihora.
A hi‘o na! Aita roa o Iesu i inoino noa ’‘e i te feia i haere mai e haru ia ’na.
E ia au i te Mataio 26:52, ua parau atu Iesu ia Petero:
“A faaho‘i i ta oe ‘o‘e i roto i te vehî, te feia atoa hoi e rave i te ‘o‘e, e pohe ïa i te ‘o‘e.”
Eaha o Iesu i faahapa ’i i te ohipa ta Petero i rave?
No te paruru hoi ia ’na!
Hoê â ïa tumu i ore ai oia e faaô i roto i te poritita e tae roa mai i tera taime.
Ta ’na ïa i faataa ’tu ia Ponotio Pilato i taua po ra.
Teie ta Iesu i parau atu i te Ioane 18:36: “E ere ta ’u Faatereraa arii no teie nei ao.”
E ere te Faatereraa arii a Iesu i te faatereraa taata,
aita ïa e faufaa na te mauhaa taata e paruru atu.
Nafea e papu ai e tera iho â ta Iesu e hinaaro ra e parau?
Te na ô ra te toea o te Ioane 18:36:
“Ahiri no teie nei ao ta ’u Faatereraa arii, e aro ïa to ’u mau taata ia ore au ia tuuhia i te ati Iuda ra.
Tera râ, e ere ta ’u Faatereraa arii no teie nei ao.”
E o tatou te mau Kerisetiano, eaha to tatou tiaraa i te pae poritita?
E tiaraa amui ore.
Te tahi taime, eita te taata e taa i to tatou tiaraa.
E mana‘o vetahi,
aita tatou e turu ra i tera faatereraa taata, e turu paha ïa tatou i te tahi atu.
I te mau matahiti 1950, ua pari te mau faatere no Congo, e communiste te mau Ite no Iehova.
I te mau matahiti 70, mana mai nei te faatereraa communiste.
Faahapa-faahou-hia ’tura te mau Ite no Iehova.
Te tumu? E ere ratou i te communiste!
Aua‘e râ, a toru ahuru atura matahiti to te mau Ite no Iehova tiamâraa i mua i te ture i Congo.
Te faatuea nei vetahi to tatou tiaraa amui ore i te tâu‘a ore.
Area no vetahi atu ra, e feia orure hau tatou.
Hi‘opoa ana‘e i na mana‘o e piti.
A tahi, aita e tuearaa i rotopu i te tiaraa amui ore e te tâu‘a ore.
Eaha te tâu‘a ore?
Te oreraa ïa e anaanatae, e haapao ia vetahi ê aore ra e haapeapea no ratou.
Mai tera anei tatou? Aita roa ’tu.
Mai ia Iesu, te tutava nei tatou i te tamǎrû i te mauiui o te taata,
ma te tauturu atu ia haamaitai i to ratou oraraa e ia ite e,
o te Faatereraa arii ana‘e te faaore roa i te ohipa tia ore.
Ma te faaohipa i te Bibilia,
o te aau ta tatou e opua ra e taui, eiaha râ te mau faanahoraa poritita.
E ua tano iho â, e matara hoi te mau fifi o te huitaata
maoti te tauiraa te taata i to ratou huru, eiaha maoti te poritita.
E ere te mau Ite no Iehova i te feia orure hau, e feia faatura râ i te hau.
Inaha, e auraro tatou i te ture.
E turu tatou i te oire na roto i te ohipa rima tauturu, aore ra te ohipa tivira
ei monoraa i te tau faehau, ia nehenehe ana‘e.
E aufau atoa tatou i te mau tute.
Parau mau, eita tatou e maiti i te tia poritita.
Eita râ tatou e faahuehue i te mau maitiraa, aore ra e opani ia vetahi ê ia haere e maiti.
Parau mau, eita tatou e turu i te hoê pǔpǔ poritita aore ra e horo ia maitihia tatou.
Eita râ tatou e faaino i te feia faatere,
e faahapa i ta ratou faanahoraa, aore ra e titau ia tauihia te faatereraa.
Parau mau, eita tatou e faahanahana i te reva.
Eita râ tatou e tanina i te reva, e tutuha i nia iho,
aore ra e haavahavaha i te nunaa no ’na tera reva,
noa ’tu e tiamâraa to te huiraatira ia na reira.
Parau mau, eita tatou e himene i te himene ai‘a.
Eita râ tatou e parau ia vetahi ê eiaha e himene,
aore ra e imi ia ite pauroa mai te taata aita tatou e himene ra.
E faaea noa tatou i te hiti.
Parau mau, eita tatou e taparahi i te taata i te tama‘i.
Eita râ tatou e hamani ino i te taata i to tatou iho fenua.
Eita tatou e turu aore ra e faahapa i te tahi noa ’‘e aveia poritita,
i roto roa atoa i to tatou aau.
Tera te tiaraa amui ore.
Eita tatou e turu i te hoê a‘e pae.
E ia titau mai te Hau i te tahi ohipa o te ore e tu e ta Iesu i faaue mai?
Te vai ra iho â te aratairaa Bibilia.
Te mau ra paha ia tatou te Ohipa 5:28, 29 e na ô ra:
“O te Atua ei faatere ta [tatou] e auraro e tia ’i, eiaha te taata.”
E ere teie i te faatura ore i te Hau, e faatura hohonu râ i te Atua.
Ia titau mai te Hau i te tahi mea e opanihia e te Atua,
aore ra ia opani te Hau i ta te Atua e faaue mai,
aita ïa e mana to te aniraa a te Hau i mua i te aro o te Atua.
E parau paha vetahi: ‘Ia na reira tatou, eita anei e fifihia?’
Ua oti Iesu i te faaara i roto i te Mataio 24:9:
“E hae te mau nunaa atoa ia outou no to ’u nei i‘oa.”
E i roto i te Apokalupo 2:10,
ua haapapu maitai Iesu e hurihia vetahi o ta ’na mau pǐpǐ i roto i te tapearaa.
Eiaha pauroa, vetahi râ.
No reira, ia ore tatou e mau i te auri, eiaha e inoino.
E ia tapeahia ra, eiaha e haaparuparu.
Te mana‘ona‘o nei tatou i te mau tausani taeae e tuahine o tei mau i te fare tapearaa
i te roaraa o te mau matahiti no to ratou tiaraa amui ore Kerisetiano.
Haapeu roa tatou ia ratou.
Pure tatou no ratou.
Mauruuru roa Iehova ia ratou.
Ua riro to ratou faaoromai tamau i roto i te tamataraa, ei upootiaraa no tatou paatoa.
No te aha?
Teie ta Paulo i papai atu i te amuiraa no Ephesia:
“Te ani atu nei au eiaha outou ia toaruaru,
no to outou hoi maitai i faaruru ai au i te ati, ia aruehia hoi outou.”
I te taime a papai ai Paulo i teie mau parau, ua tapeahia oia i Roma.
No te aha Paulo i parau ai e, ia faaruru oia i te ati, e “aruehia” to Ephesia?
No te mea maoti to ’na tamau-noa-raa i roto i te taviniraa noa ’tu te tamataraa,
i papu ai i te amuiraa te faufaaraa o te mau haamaitairaa ta ratou i fana‘o ei Kerisetiano.
Ahani o Paulo i fati, eaha te auraa?
Mea faufaa ore ïa to ratou faaroo,
ta ratou taviniraa e to ratou tiaturiraa i te Faatereraa arii a te Atua.
Ua haafaufaa râ te faaoromai o Paulo i te tiaraa Kerisetiano.
Ua haapapu oia mea hoona ia vai taiva ore, noa ’tu eaha te haapaeraa.
Oia atoa, ua riro te faaoromai o to tatou mau taeae e tuahine here,
ei haapapuraa mea ora to ratou tiaturiraa e mea mau te Faatereraa arii.
Ua riro ratou ei tia, eiaha no te tahi faatereraa taata, no te Faatereraa arii râ i nia i te ra‘i.
Maoti tera faatereraa e fana‘o ai ratou i te ora mure ore i roto i te hoê ao aita e tama‘i faahou.
-