JW subtitle extractor

Textul nostru de astăzi este luat din Revelația 7.
Acest capitol descrie evenimente impresionante,
precum sigilarea finală a celor 144 000, care vor domni cu Cristos,
și identificarea unei mari mulțimi care va ieși din necazul cel mare.
Ne gândim cu entuziasm la aceste evenimente, indiferent dacă avem speranța de a trăi în cer sau pe pământ.
Până atunci, înțelegem din profețiile Bibliei
că ne îndreptăm cu pași repezi spre perioada cea mai tulbure din istoria omenirii.
În Daniel 12:1 se spune că „va fi un timp de nenorocire
cum n-a mai fost de când a venit în existență o națiune până în timpul acela”.
Da, în față ne stau timpuri grele.
Pe măsură ce ne apropiem de necazul cel mare,
este important să păstrăm vii în minte promisiunile lui Iehova cu privire la ceea ce va urma,
adică binecuvântările de care se vor bucura cei unși și marea mulțime.
De ce?
Pentru că astfel ne vom întări speranța și vom rămâne curajoși.
Să ne gândim la ce așteaptă cei unși.
Ne-a plăcut cum ne-a explicat fratele Herd, la ultima întrunire anuală, ce simt cei unși cu privire la speranța lor.
Ei se roagă cu privire la ea și își așteaptă cu nerăbdare răsplata.
E interesant ce le-a spus apostolul Ioan celorlalți creștini unși.
În 1 Ioan 3:2, el face următoarea afirmație:
„Îl vom vedea [pe Iehova] așa cum este”.
Imaginați-vă ce vor simți când îl vor întâlni pe Iehova, pe Isus, pe îngeri, pe ceilalți creștini unși.
Va fi extraordinar!
Va întrece orice și-ar fi putut imagina.
Ce putem spune despre noi?
Cum va fi binecuvântată marea mulțime?
În Ezechiel 47, găsim viziunea despre râul care curgea de la templu
și care simbolizează binecuvântările ce se vor revărsa în Paradis.
Ceea ce va începe ca un firicel de apă, pe parcursul Domniei de O Mie de Ani va deveni un râu mare de binecuvântări
care vor depăși orice ne-am fi putut imagina.
Din când în când, e bine să ne facem timp să medităm la promisiunile lui Iehova
pentru a ne întări convingerea că ele se vor împlini.
Să analizăm acum trei dintre acestea.
Deschideți, vă rog, la Isaia 65:21, 22.
Isaia 65:21, 22:
„Vor construi case și vor locui în ele, vor sădi vii și le vor mânca rodul.
Nu le vor construi ca altcineva să locuiască în ele, nici nu vor sădi că altcineva să mănânce.
Căci zilele poporului meu vor fi ca zilele copacului și aleșii mei se vor bucura din plin de lucrarea mâinilor lor”.
Aici sunt descrise pacea, prosperitatea și siguranța de care ne vom bucura.
Dar putem fi siguri că Isus și cei 144 000
vor putea înlătura problemele pe care guvernele nu le-au putut rezolva și care cauzează atâta suferință?
Da.
Modul în care a tratat Iehova cu națiunea Israel ne asigură că el știe cum să rezolve aceste probleme.
De exemplu, dacă era respectată, legea dată de Iehova lui Moise le asigura tuturor un tratament drept.
Străinii erau tratați la fel ca israeliții.
Nimeni nu suferea de foame.
Oricine era în nevoie putea să strângă ce rămânea pe câmp.
Dar asta presupunea un efort.
Trebuiau să muncească și astfel își păstrau demnitatea.
Fiecare familie avea o moștenire primită de la Iehova,
care nu putea fi vândută permanent și pe care nimeni nu putea să i-o ia permanent.
Astfel, se preveneau abuzurile și monopolul.
Familiile erau protejate în așa fel încât să nu ajungă într-o sărăcie lucie.
Chiar dacă membrii unei familii pierdeau totul din cauza problemelor economice și deveneau sclavi,
cu ocazia Jubileului ei erau eliberați și își primeau înapoi terenul și bunurile.
Nu exista datorie externă.
Practic, Jubileul reseta economia la fiecare 50 de ani.
Astfel, erau evitate schimbările economice dramatice pe care le vedem în prezent:
inflație, recesiune sau datorii împovărătoare.
Și acestea erau doar câteva dintre prevederile Legii.
Vă puteți imagina cum va fi când vom trăi sub domnia Regatului lui Dumnezeu, condus de Cristos și cei 144 000?
Va fi extraordinar!
Mai frumos decât orice ne-am fi putut imagina vreodată!
Să analizăm acum o a doua promisiune, din Ezechiel 34:25.
34:25: „Voi face un legământ de pace cu ele și voi îndepărta fiarele periculoase din țară.
Astfel, ele vor locui în siguranță în pustiu și vor dormi în păduri”.
Să trăim în pace cu animalele.
Oare chiar va fi posibil?
A fost folosită această expresie aici cu sens figurat?
Să ne gândim.
Ce s-a întâmplat când națiunea Israel a intrat în Țara Promisă?
Sunt interesante cuvintele lui Iehova din Exodul 23:29 cu privire la națiunile dușmane.
Aici, el spune:
„Nu-i voi alunga într-un singur an, pentru ca țara să nu ajungă o întindere pustie
și animalele sălbatice să se înmulțească și să-ți facă rău”.
Așadar, Iehova a vrut ca țara să fie depopulată treptat,
ca animalele sălbatice să nu pună stăpânire pe ea.
Cu toate acestea, Biblia nu menționează că Iehova îi va înlătura treptat pe cei răi.
Atunci de ce animalele sălbatice nu vor mai fi o amenințare?
Probabil pentru că ele vor fi pașnice, supuse omului.
Vă puteți imagina cum va fi când visurile noastre din copilărie vor deveni realitate?
Vom trăi în pace cu animalele și vom putea dormi în pădure în siguranță.
Să analizăm acum a treia promisiune.
Faptele 24:15.
24:15: „Și am în Dumnezeu speranța pe care o au și oamenii aceștia: că va fi o înviere”.
Poate că în zona în care trăim ne bucurăm de o stabilitate economică relativă și de pace.
Poate chiar am văzut animale sălbatice cu un comportament docil.
Dar niciunul dintre noi nu a văzut o persoană înviată.
Oare chiar e posibil?
Ce garanție primim din partea lui Iehova că va fi o înviere?
O relatare care mă încurajează mult este cea despre Iov.
Știm foarte bine ce i s-a întâmplat lui Iov, cum și-a pierdut toate bunurile și copiii.
Dar ce s-a întâmplat în final?
Dacă ne uităm în Iov 42:10, aflăm că ‘Iehova i-a dat de două ori mai mult decât ce avusese înainte’.
Dar Iehova ne-a spus și mai mult.
El l-a inspirat pe Moise să consemneze cifre exacte în legătură cu tot ce pierduse Iov.
În capitolul 1, vedem în detaliu câte oi, cămile, vite, măgărițe și copii avea Iov la început.
Dacă ne uităm în capitolul 42, vedem că Moise menționează aici că toate acestea au fost dublate,
cu o singură excepție.
Iov 42:13:
„De asemenea, a mai avut șapte fii și trei fiice”.
Interesant.
Oare de ce nu i-a dat Iehova lui Iov paisprezece fii și șase fiice, din moment ce dublase toate celelalte lucruri?
Nu a spus Iehova adevărul când a spus că dublase totul? Imposibil.
Atunci ce s-a întâmplat?
Animalele nu vor fi înviate, așa că Iehova i le-a dublat chiar atunci.
Dar, pentru Iehova, copiii lui Iov sunt vii.
Iar această relatare e o garanție că Iehova îl va învia pe Iov, va învia primul grup de zece copii
și va învia și cel de-al doilea grup de zece copii.
În lumea nouă, când se va reîntâlni cu toți cei 20 de copii ai săi,
Iov va primi în totalitate dublul a ceea ce a pierdut.
Da, învierea va fi o realitate.
Vă puteți imagina cum va fi atunci?
În prezent, frații și surorile din întreaga lume trec prin situații tot mai dificile.
Și ne gândim, de exemplu, la frații din Europa.
De fapt, pe toți ne așteaptă timpuri grele înainte să vină sfârșitul acestui sistem.
Prin urmare, dragi frați și surori, să ne păstrăm speranța puternică.
Să nu ne pierdem curajul.
Să ne ținem privirea ațintită spre minunatul viitor care ne stă în față.
Așa cum vedem că Iehova își împlinește promisiunile în mod evident în prezent,
tot așa vom vedea cum el le va împlini negreșit și pe cele referitoare la viitor.
Și să ne gândim cât de bucuroși vom fi când toată creația din cer și de pe pământ i se va închina lui Iehova în unitate,
iar asupra pământului se va revărsa un râu de binecuvântări.
Cu siguranță, va fi mai frumos decât orice ne-am putea imagina!

Robert Luccioni: Să păstrăm vii în minte promisiunile lui Iehova! (Rev. 7:9)