JW subtitle extractor

Crezi în miracole?
De exemplu, dacă crezi că cei morți vor fi readuși la viață, atunci crezi în miracole,
deoarece un miracol este, prin definiție, un eveniment extraordinar
despre care se crede că s-a întâmplat cu puterea lui Dumnezeu.
Și adevărul e că doar Iehova s-ar fi putut gândi la ideea de a-i învia pe cei care au murit.
Apostolul Pavel avea o credință puternică în înviere.
Când un tânăr pe nume Eutih a căzut de la etajul doi al unei clădiri,
medicul Luca, martor la eveniment, a spus că a murit.
Dar Pavel, care era și el acolo, l-a înviat pe acest tânăr cu puterea lui Dumnezeu.
La ceva timp după aceea, când Pavel a fost adus în fața guvernatorului Iudeei
și și-a apărat credința în Isus Cristos,
a spus cuvintele din textul de azi.
Să citim Faptele 24:15.
Aici se spune:
„Și am în Dumnezeu speranța pe care o au și oamenii aceștia:
că va fi o înviere atât a celor drepți, cât și a celor nedrepți”.
Această speranță menționată de Pavel nu este iluzorie sau idealistă.
Adevărata speranță nu e așa.
Ea are un fundament solid: se bazează pe credința în promisiunile lui Iehova Dumnezeu.
În două ocazii, înainte de a face o înviere,
Isus le-a spus celor prezenți că, dacă aveau credință, puteau fi siguri că miracolul se va realiza.
De exemplu, când fiica lui Iair a murit, Isus i-a spus acestuia cuvintele din Luca 8:50:
„Nu te teme! Doar manifestă credință și ea va fi salvată!”.
Și așa s-a întâmplat, pentru că Isus a înviat-o chiar atunci.
Mai târziu, când Isus vorbea cu Marta despre fratele ei decedat, Lazăr, i-a spus cuvintele din Ioan 11:25:
„Eu sunt învierea și viața. Cine manifestă credință în mine, chiar dacă moare, va reveni la viață”.
Iar apoi Isus l-a înviat pe prietenul său drag.
Credința ne poate însufleți și întări speranța în înviere.
În ce fel?
Iehova l-a inspirat pe Pavel să dea o definiție credinței.
Deci să vedem cum ce a spus în Evrei 11:1 se aplică și la credința în miracolul învierii.
Conform versetului, credința are două aspecte importante.
În primul rând, „credința este așteptarea sigură a lucrurilor sperate”.
Dacă ai credință, crezi cu tărie că tot ce spune Iehova este adevărat și se va împlini.
În Cuvântul său scris sunt menționate nouă învieri care au avut loc în trecut.
Trei apar în Scripturile ebraice, iar celelalte în Scripturile grecești creștine.
Știind că e imposibil ca Dumnezeu să mintă și că el a inspirat scrierea acestor miracole,
nu avem niciun motiv să ne îndoim de promisiunile sale.
Putem fi siguri că cei dragi ai noștri care au murit vor fi înviați.
În al doilea rând, credința este „demonstrarea evidentă a realităților care nu se văd”.
În unele materiale video sunt puse în scenă unele învieri care au avut loc în trecut
și suntem ajutați să ne imaginăm cum vor avea loc învierile în viitor.
Dar toate acestea nu se compară cu faptul de a vedea chiar cu ochii noștri cum cineva este readus la viață.
Dar există o dovadă convingătoare pe care o putem vedea
și care să demonstreze că e posibil ca cineva mort să revină la viață?
Există și o putem identifica din ce a zis Isus în Predica de pe munte.
Putem deschide Biblia la Matei, capitolul 6.
Aici, Isus își încurajează ascultătorii ‘să nu se mai îngrijoreze’ cu privire la necesitățile lor materiale.
În schimb, el îi îndeamnă ‘să caute mai întâi Regatul și dreptatea lui Dumnezeu’,
iar necesitățile lor materiale urmau să fie satisfăcute.
Gândindu-ne la cele două aspecte ale credinței menționate în Evrei 11:1,
ce a făcut Isus pentru a le întări credința în această promisiune?
În Matei 6:32, el spune:
„Tatăl vostru ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea”.
Deci Fiul lui Dumnezeu le promite oamenilor că Tatăl său ceresc se va îngriji de necesitățile lor fizice,
ajutându-i astfel să aibă ‘o așteptare sigură a lucrurilor sperate’.
Isus îndreaptă atenția și asupra ‘demonstrării evidente a acelei realități’.
În versetul 26, Isus spune:
„Uitați-vă cu atenție la păsările cerului:
ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng în hambare, totuși, [Iehova] le hrănește”.
În versetul 28, el a zis:
„Învățați de la crinii de pe câmp, priviți cum cresc: ei nici nu trudesc, nici nu torc”, totuși, Iehova îi îmbracă.
Aceasta e dovada că, dacă îl punem pe Dumnezeu pe primul loc în viață, el se va îngriji de noi.
Apropo de crinii de pe câmp, mai învățăm o lecție din felul în care aceștia cresc,
iar această lecție ne poate întări speranța în înviere, speranța că ceva neînsuflețit poate reveni la viață.
Nota de studiu spune că acești crini se pot referi „la o mare varietate de flori,
precum lalelele, zambilele, irișii și gladiolele”.
Toate au ceva în comun: felul în care cresc.
Și cum cresc?
Ne-ar putea ajuta o mică lecție de botanică.
Toate sunt plante perene, care cresc nu dintr-o sămânță, ci dintr-un bulb, la fel ca brândușele.
În esență, ele mor în fiecare an și revin la viață anul următor.
De exemplu, acesta e un bulb de lalea.
E uimitor că în interiorul său micuț se află tot ce are nevoie o plantă pentru a crește din nou.
Aici, în bulb, sunt și rădăcinile, și tulpina, și frunzele, și mugurul și nutrienții.
În cea mai mare parte a anului, inclusiv iarna, bulbii rămân într-o stare latentă în pământ.
Deci nu continuă să crească, dar pot fi readuși la viață.
Primăvara, când solul se încălzește, bulbul începe să încolțească.
Apoi vlăstarul crește sub pământ până când devine vizibil deasupra solului.
În cele din urmă, pentru toți cei care îl văd, acesta e o demonstrare evidentă că viața sa a fost reînnoită.
Așadar, sunt două lecții pe care le putem învăța de la crinii de pe câmp și din modul în care aceștia cresc.
În primul rând, Iehova îi îmbracă. Așa ne asigură că se va îngriji și de noi.
În al doilea rând, prin modul în care Iehova a creat aceste plante să revină la viață în fiecare an,
ne dă asigurarea că îi poate învia pe cei care au murit.
Deci demonstrarea evidentă pe care o observăm în natură,
dar și așteptarea sigură a învierii, pe care Iehova ne-o oferă în Biblie,
ne însuflețesc speranța de a-i revedea pe cei dragi ai noștri revenind la viață la momentul potrivit.
În cazul oamenilor, Iehova reține în memoria sa infinită totul despre fiecare persoană.
Asta include și ADN-ul, pe baza căruia Iehova le va crea celor înviați un corp nou.
Ei vor fi aceeași persoană ca înainte de a muri.
Vor arăta, vor vorbi și vor gândi exact ca înainte.
Astfel, le va fi ușor să se recunoască pe ei înșiși, dar și alții îi vor recunoaște.
Să deschidem Biblia la Isaia, capitolul 26, unde profetul conturează o imagine vie a miracolului învierii.
Să citim versetul 19:
„Morții tăi vor trăi.
Trupurile moarte ale poporului meu se vor ridica.
Treziți-vă și strigați de bucurie, voi, care locuiți în țărână!
Căci roua ta este ca roua dimineții și pământul îi va aduce la viață pe cei ce zac neputincioși în moarte”.
Ce imagine frumoasă!
De fapt, în „The New English Bible” începutul versetului este redat astfel:
„Cei care dorm în țărână se vor trezi și vor striga de bucurie”.
Abia așteptăm împlinirea acestor cuvinte în lumea nouă și timpul când îi vom putea îmbrățișa din nou pe cei dragi!
Gândește-te la asta data viitoare când te vei plimba și vei vedea crinii de pe câmp revenind la viață.
O idee frumoasă despre viitor, pe care vrem să o păstrăm în inimă,
o regăsim într-un pasaj interesant din Psalmul 27.
Iată ce a scris psalmistul David în Psalmul 27, începând cu versetul 13:
„Unde aș fi dacă n-aș fi avut credință că voi vedea bunătatea lui Iehova în țara celor vii?
Speră în Iehova, fii curajos și inima să-ți fie tare!
Da, speră în Iehova!”.
De ce putem avea speranța că îi vom vedea din nou pe cei dragi „în țara celor vii”?
Pentru că avem credință în cuvintele spuse de apostolul Pavel:
„Va fi o înviere”.

Robert Ciranko: Crezi în miracole? (Fap. 24:15)