JW subtitle extractor

Izak Marais: Iehova ne dă dorința și puterea de a acționa (Filip. 2:13)

Video Other languages Share text Share link Show times

Textul de azi este foarte încurajator
pentru oricine trece printr-o perioadă de descurajare.
Să-l citim:
„Căci Dumnezeu este cel care, după buna sa plăcere,
lucrează în voi, dându-vă atât dorința, cât și puterea de a acționa”.
De aici învățăm două lucruri:
Primul este că Iehova vrea să ne ajute.
Îi face plăcere.
Iar al doilea,
că ne dă putere.
Ne dă spiritul sfânt, care este cea mai puternică forță din univers.
Știm că Iehova e prietenul nostru; asta nu se va schimba niciodată.
Prețuim foarte mult relația pe care o avem cu Tatăl nostru ceresc.
Dar mai știm și că Satan încearcă din răsputeri să distrugă această prietenie.
Iar pentru a atinge acest obiectiv se folosește de problemele și de încercările prin care trecem.
Despre asta citim în 1 Tesaloniceni 3:2-4:
„Și să-l trimitem pe Timotei,
fratele nostru și slujitorul lui Dumnezeu în ce privește vestea bună despre Cristos,
ca să vă întărească și să vă mângâie spre zidirea credinței voastre,
pentru ca nimeni să nu se clatine din cauza acestor necazuri.
Căci voi știți că nu putem evita astfel de suferințe.
Când eram cu voi,
vă spuneam dinainte că vom trece prin necazuri și așa s-a și întâmplat, după cum bine știți”.
Satan vrea ca persecuțiile să ne facă să ne clătinăm.
Ce înseamnă asta?
Să slăbim pe plan spiritual.
Mai exact, să ne slăbească încrederea în Iehova.
Iar în acest scop, Satan se folosește chiar de sentimentele noastre.
De fapt, el încearcă să ne doboare.
Adevărul e că, uneori, suntem foarte descurajați.
Ce vrea Satan să credem este că Iehova e de vină,
că el ne cauzează problemele.
Și începe să sădească îndoiala în mintea noastră.
Așa că ne întrebăm:
„De ce permite Iehova să mi se întâmple asta?
Cu ce am greșit?
Oare din ce motiv este Iehova atât de supărat pe mine?
Mă mai iubește?”.
Iar, când problemele par să continue la nesfârșit,
ne-am putea simți atât de copleșiți încât să vrem să renunțăm.
Am putea ajunge să avem aceleași sentimente ca Ilie.
Vă amintiți când a fugit de regina Izabela?
Era în pustiu și s-a așezat sub o tufă de grozamă.
I-a spus lui Iehova:
„Ia-mi viața”.
Tot ce voia era să moară.
Însă Iehova i-a trimis un înger care i-a dat apă și pâine.
Astfel, Ilie a putut călători aproape 500 km în 40 de zile și 40 de nopți,
fără să mănânce și fără să bea, până la muntele Horeb.
Iar acolo,
Iehova l-a încurajat și l-a întărit.
I-a dat un scop, i-a oferit alinare și l-a asigurat de iubirea sa.
În acest fel, Ilie și-a putut continua serviciul.
Și în cazul nostru,
Iehova știe bine prin ce trecem și cum ne simțim.
El vrea să trăim veșnic.
Să ne amintim ce sacrificiu mare a făcut oferind jertfa de răscumpărare pentru fiecare dintre noi.
Așadar, cum ar trebui să reacționăm în fața problemelor?
În Filipeni capitolul 2, Pavel vorbește despre exemplul lui Isus.
Putem învăța multe din modul în care Fiul lui Dumnezeu a făcut față încercărilor.
Să deschidem la Filipeni 2 și să ne oprim la versetele 5 și 6.
Aici citim: „Să aveți același mod de gândire ca al lui Cristos Isus,
care, deși avea chip de Dumnezeu...”.
„Chip de Dumnezeu”.
Remarcați versetul 7:
„S-a golit pe sine, a luat chip de sclav și a devenit om”.
„S-a golit pe sine”, renunțând la poziția și la autoritatea din cer
și a devenit om.
Mai întâi bebeluș, iar apoi bărbat adult.
Însă poziția pe care o avea acum
era cu mult inferioară celei pe care o avusese în cer, când era Mihael –
unul dintre prinții cei mai de seamă.
Să citim acum versetul 8:
„Mai mult decât atât
[mai mult decât că a venit pe pământ],
când a fost om, el s-a umilit
și a fost ascultător până la moarte, da, moarte pe un stâlp de tortură”.
Lui Isus nu i-a fost deloc ușor.
A fost cel mai greu moment.
Pentru a afla mai multe detalii, să deschidem la Luca 22.
Așadar, Luca 22:42:
Isus a spus:
„Tată, dacă vrei, îndepărtează de la mine paharul acesta!
Totuși, să se facă nu voința mea, ci a ta!”.
Ce atitudine frumoasă!
„Atunci i-a apărut un înger din cer și l-a întărit.”
Chiar și așa, remarcați ce se spune în continuare:
„Dar zbuciumul său era atât de mare, încât el s-a rugat și mai stăruitor,
iar sudoarea i s-a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ”.
Vă puteți imagina zbuciumul lui Isus?
Să continuăm cu 45:
„După ce s-a rugat, Isus s-a ridicat,
[și] s-a dus la discipoli...
Și le-a zis: «De ce dormiți?
Ridicați-vă și rugați-vă încontinuu, ca să nu cădeți în ispită!»”.
Fiindcă Iehova îl întărise,
era hotărât să persevereze și să-i întărească la rândul său pe alții.
Să revenim la Filipeni, capitolul 2, și să vedem cum l-a răsplătit Iehova.
Filipeni 2:9:
„De aceea,
Dumnezeu l-a înălțat într-o poziție superioară și i-a dat cu bunăvoință numele care este mai presus de orice alt nume”.
Acestea sunt binecuvântările pe care le-a primit Isus.
Acum e din nou în cer și a primit nemurirea.
Are o autoritate pe care nu a avut-o înainte.
Îl va distruge pe Satan și întregul său sistem.
Va aduce o lume nouă.
Va învia miliarde de oameni și le va da viață veșnică.
Ce manifestare remarcabilă a puterii spiritului sfânt!
Care e lecția pentru noi?
Ce așteaptă Iehova din partea noastră?
Aflăm răspunsul din Filipeni 2:12.
Ne interesează partea b a versetului.
Aici se spune: „Continuați să lucrați la propria salvare cu teamă și tremur”.
Propria salvare e responsabilitatea fiecăruia.
Însă versetul spunea „cu teamă și tremur”.
Fiind slabi, nu ne putem baza pe forțele noastre.
Trebuie să ne bazăm pe Iehova.
El știe că suntem imperfecți.
Așa că ne dă „atât dorința, cât și puterea de a acționa”.
Să imităm exemplul lui Isus.
El a făcut două lucruri: A înfăptuit voința lui Iehova și s-a rugat stăruitor.
Să reținem deci patru idei-cheie:
Prima dintre ele este că Iehova vrea să avem succes.
A doua:
El ne oferă spiritul sfânt, cea mai puternică forță din univers.
A treia: Ne dă dorința de-a înfăptui voința sa.
Și ultima idee:
Ne dă și puterea necesară.
Așa cum se spune în Filipeni 4:13:
„Pentru toate lucrurile am forță datorită celui care îmi dă putere”.