JW subtitle extractor

În teritoriul meu, sunt multe clădiri rezidențiale în care nu putem intra.
În ele au acces doar cei care locuiesc acolo.
Uneori, predicam toată dimineața și nu întâlneam nici măcar o persoană.
M-am întrebat: „Teritoriul e problema sau fac eu ceva greșit?”.
Orașul Pretoria e foarte mare.
Slujim într-un teritoriu de limbă portugheză.
E tot mai greu să-i găsim pe oameni acasă și mulți nu sunt interesați de un studiu biblic.
Aveam obiceiul să mergem în parcuri și să stăm acolo încercând să vorbim cu oamenii.
Dar e un teritoriu de limbă străină, deci nu găseam prea mulți.
Aproape că așteptam ca ei să ne abordeze, dar n-a mers și ne-am descurajat.
Era nevoie de o schimbare.
Pentru mine, nu e bucurie mai mare decât să văd cum adevărul atinge inima cuiva și, deseori, mă rog lui Iehova pentru asta,
iar el mi-a răspuns și mi-a dat un studiu.
Țineam cu regularitate acel studiu și, dacă intervenea ceva, reprogramam.
Dar, mai târziu, această persoană și-a pierdut entuziasmul.
Studiul nu mai era important pentru ea.
Nu-și mai dorea să vină la întruniri, să stea cu frații și nici să facă schimbări.
La închinarea în familie, eu și soțul meu ne-am făcut o planificare pentru lucrare.
În trecut, eu predicam mai mult dimineața și făceam treburile casnice după-amiaza.
Acum mi-am schimbat programul: mă ocup de treburile casnice dimineața devreme și predic până după-amiaza târziu.
L-am rugat pe Iehova să mă ajute să înțeleg dacă trebuia să întrerup acel studiu.
Am făcut cercetări și am urmărit un video despre cum să procedăm când întrerupem un studiu.
Am înțeles că era momentul să întrerup acel studiu, dar nu mi-a fost deloc ușor.
Îmi place să aplic ce ne zice organizația și să încep conversații oriunde: la magazin, în parc sau chiar cu vecinii noștri.
Așa suntem eficienți,
pentru că mergem acolo unde îi găsim pe oameni – la locul lor de muncă sau pe stradă.
Am întâlnit un tânăr care vindea cartofi.
Studiam cu el pe marginea străzii în fiecare marți.
În mai puțin de doi ani, a făcut progrese și s-a botezat.
Am observat că am început să-i găsesc pe oameni acasă.
În sfârșit, reușeam să vorbesc cu cei pe care nu îi întâlneam dimineața!
Când predicăm la cărucior, în loc să stăm pur și simplu acolo sau să vorbim între noi,
suntem atenți la trecători și încercăm să facem contact vizual cu ei.
Odată, o doamnă a venit la cărucior și avea la gât un colier tradițional
purtat de obicei de cineva care a pierdut în moarte o rudă.
Cu tact, am întrebat-o dacă recent i-a murit cineva drag.
Iar ea mi-a răspuns că da.
Tatăl ei murise și era foarte tristă.
Am reușit să-i citim un verset despre speranța învierii. I-a plăcut foarte mult și a zis că i-a salvat viața.
Ne folosim cu înțelepciune timpul, nu doar păzim căruciorul.
În cele din urmă, am întrerupt studiul.
Am fost devastată, deși știam că am făcut ce trebuia.
De atunci, am lăsat acea persoană în mâna lui Iehova, iar el se va îngriji de ea.
Dacă e voința lui, la un moment dat, va reîncepe studiul, poate cu altcineva, dar va ajunge să-l cunoască pe Iehova.
Am început să conduc alte studii și să fac mai multe vizite ulterioare.
Aceste persoane aplică ce învață și fac schimbări.
Vreau să-mi folosesc timpul și energia pentru a le ajuta.
Dacă stau să mă gândesc, teritoriul și oamenii au rămas la fel.
A trebuit doar să-mi schimb programul.
De când am început să discut cu mai multe persoane, lucrarea a devenit și mai plăcută.
Iehova n-a renunțat la oameni și ne permite să ne folosim timpul pentru a-i găsi pe cei sinceri.
Când înțelegem că viața lor e în joc, ne folosim cu înțelepciune timpul.

Iubește predicarea – Folosește-ți cu înțelepciune timpul în predicare